În urma alegerilor americane de la 3 noiembrie 2026, Democrații au preluat controlul asupra ambelor camere ale Congresului, procesul fiind influențat de nemulțumirile cetățenilor legate de costul vieții și de politica administrației Donald Trump. Analiza impactului acestui rezultat asupra suveranismului european și românesc, în special asupra Alianței pentru Unire și Restaurare (AUR), indică faptul că înfrângerea republicanilor nu va produce neapărat un recul al mișcărilor naționalist-conservatoare Cotidianul.ro.
Politologul George Jiglău, lector la Facultatea de Științe Politice a UBB Cluj, consideră că efectele electorale asupra AUR vor fi reduse, deoarece suveranismul românesc este mai puternic ancorat în dinamica conservatorismului european decât în evoluțiile politice din Washington. Jiglău subliniază că electoratul AUR este conectat la un ecosistem propriu de comunicare și că partidul se aseamănă mai mult cu formațiuni precum Rassemblement National (Franța), AfD (Germania) sau Reform UK decât cu modelul de guvernare al Giorgiei Meloni din Italia Cotidianul.ro.
Jiglău avertizează însă că impactul înfrângerii republicanilor ar putea fi mai vizibil în zona relațiilor politico-economice cultivate de actori din partidele tradiționale (PSD, PNL) și instituțiile statului cu cercurile apropiate administrației Trump. Un exemplu invocat este proiectul reactoarelor nucleare modulare mici (SMR) de la Doicești, dezvoltat de Nuclearelectrica și compania americană NuScale, unde interesele economice private s-ar fi intersectat cu relațiile politice româno-americane, menționând în acest context și contactele unor politicieni cu fosta ambasadoară americană în Grecia, Kimberly Guilfoyle Cotidianul.ro.
Pe de altă parte, analistul de politică externă Ștefan Popescu susține că radicalizarea electoratului este un fenomen profund, care depășește ascensiunea unei singure formațiuni politice. Acesta consideră că, chiar dacă un partid suveranist s-ar erodea odată cu accesul la guvernare, nemulțumirea socială ar putea fi recuperată de alte forțe, eventual mai radicale. Popescu observă că, spre deosebire de Europa Occidentală, unde motorul schimbărilor este alimentat de migrație, în România nemulțumirea este propulsată de criza economică și de decredibilizarea establishment-ului Cotidianul.ro.
Ambil analiști consideră premature concluziile privind sfârșitul mișcării MAGA. Jiglău menționează influența persistentă a unor personalități precum Elon Musk și posibilitatea ca mișcarea să își revină până la alegerile principale din 2028. Ștefan Popescu adaugă că președinții americani pot continua să acționeze în politica externă chiar și fără o majoritate în Congres, iar pentru România prioritatea rămâne menținerea legăturilor strategice cu SUA, indiferent de configurația politică de la Washington Cotidianul.ro.