Planul PSD pentru reforma companiilor de stat și a administrației centrale

Vicepremierul Marian Neacșu a prezentat un proiect de reorganizare a aparatului public și a companiilor de stat, vizând reducerea cheltuielilor și eliminarea structurilor redundante.

Actualizat:

Planul PSD pentru reforma companiilor de stat și a administrației centrale
ACTUALIZARE Detalii noi despre planul PSD de reorganizare a companiilor de stat și a administrației

Companiile de stat fără importanță strategică și care înregistrează pierderi acumulate de-a lungul anilor vor fi desființate, conform primului draft prezentat de vicepremierul Marian Neacșu. Acesta a precizat că societățile vor fi analizate individual, procesul putând conduce și la comasări. Marian Neacșu a confirmat că toate societățile comerciale vor fi analizate punctual, existând situații concrete de comasări și desființări. Detaliile privind reorganizarea companiilor de stat și a instituțiilor publice includ evaluarea societăților cu pierderi istorice în care statul este acționar majoritar. În funcție de rezultatul analizei, societățile cu pierderi istorice ar putea fi comasate, reorganizate, fuzionate sau dizolvate, cu excepția celor listate pe o piață organizată. Totodată, companiile profitabile vor fi analizate pentru a crește eficiența și rentabilitatea, fără ca sprijinul să reprezinte ajutor de stat.

Planul prevăzut de PSD include reducerea numărului de organisme de control, reunirea serviciilor administrative și corelarea unei părți mai mari din remunerația conducerii cu performanța realizată. Proiectul propune revizuirea indicatorilor de performanță din contractele de management, astfel încât remunerarea membrilor consiliilor de administrație, de supraveghere și a directoratelor să depindă mai mult de rezultate. O variantă analizată presupune reducerea indemnizațiilor fixe până la nivelul salariului mediu pe economie pentru companiile mari și până la nivelul salariului minim pentru cele mici și mijlocii. În cadrul administrației, reforma vizează digitalizarea și gruparea serviciilor de sprijin ale structurilor teritoriale în centre bugetare județene. Unele structuri județene cu personalitate juridică ar putea fi integrate în ministere sau centralizate regional. De asemenea, se propune comasarea organismelor de control din subordinea aceleiași entități centrale, reducerea numărului de controale și prioritizarea prevenirii. Instituțiile ineficiente, nefuncționale sau cu atribuții care se suprapun vor fi reorganizate, fuzionate sau dizolvate.

Referitor la numărul de companii vizate, vicepremierul a declarat că evaluarea se va baza pe eficiența serviciilor publice. În ceea ce privește soarta angajaților, acesta a afirmat că, în cazul dizolvării unei întreprinderi, personalul va trebui să își găsească alte oportunități de angajare. Impactul bugetar al reformei este greu de estimat în prezent, a admis Neacșu. Acesta a citat exemplul Ordonanței 7, pentru care estimarea inițială a fost de 3,6 miliarde de lei în 2026, însă cifrele preliminare indică încasări între 700 și 800 de milioane de lei.

Implementarea reformei ar urma să se realizeze prin angajarea răspunderii Guvernului în Parlament până la data de 1 martie 2027. Calendarul propus stabilește constituirea unui comitet interministerial prezidat de premier până pe 20 noiembrie 2026. Transmiterea formularelor pentru colectarea datelor este prevăzută până pe 15 decembrie, iar analiza acestor informații de către comitet ar trebui finalizată până pe 20 ianuarie 2027. Redactarea proiectului de act normativ ar avea loc până pe 1 februarie, urmată de etapele de consultare și avizare până pe 20 februarie. Conform acestui calendar, aprobarea proiectului și angajarea răspunderii Guvernului ar avea loc până pe 1 martie 2027.

ACTUALIZARE Măsuri de protecție socială pentru angajații companiilor de stat

În ceea ce privește eventualele disponibilizări, Marian Neacșu a precizat că vor fi luate în calcul toate elementele de protecție socială necesare, vizând în mod clar reconversia profesională și sprijinul pentru angajații care ar putea fi concediați în urma dizolvării unei întreprinderi. Acesta a menționat că vor fi accesate diverse programe de finanțare disponibile la Ministerul Muncii pentru a sprijini aceste aspecte. Vicepremierul a mai precizat că numărul final al societăților vizate de restructurare ar putea varia, în funcție de criteriile stabilite ulterior în urma analizelor efectuate.

ACTUALIZARE Exemple de instituții vizate de reforma administrativă a PSD

Ca exemple de instituții cu atribuții dublate care ar putea fi vizate de reorganizare, Marian Neacșu a menționat Autoritatea Națională Sanitar Veterinară, Autoritatea pentru Protecția Consumatorului și serviciile județene ale Institutului de Sănătate Publică.

ACTUALIZARE Argumentele lui Marian Neacșu privind metoda de adoptare a reformei administrative

Vicepremierul Marian Neacșu a precizat într-o conferință de presă că PSD dorește ca proiectul de reformă a administrației centrale să intre în Guvern până la 1 martie 2027 și să fie adoptat prin angajarea răspunderii în Parlament. Acesta a argumentat că, dacă proiectul ar fi supus dezbaterilor parlamentare, ar putea fi modificat substanțial, avertizând că „creativitatea parlamentară e incomensurabilă” și ar putea denatura scopul propus g4media.ro. În cadrul declarațiilor sale, vicepremierul a reiterat faptul că reforma vizează două categorii sistemice: aparatul public central împreună cu subordonatele acestuia și societățile cu capital majoritar de stat g4media.ro. Măsurile propuse de PSD vizează reorganizarea structurilor administrative și a companiilor de stat g4media.ro. Calendarul actualizat prevede efectuarea consultărilor până pe 20 februarie, astfel încât proiectul să intre în Guvern și în procedura de angajare a răspunderii parlamentare pe 1 martie g4media.ro.

Referitor la riscul de disponibilizări în urma comasării sau desființării unor instituții și societăți, Marian Neacșu a asigurată că vor fi aplicate măsuri de protecție socială, precum reconversia profesională și reașezarea personalului, menționând existența programelor dedicate la Ministerul Muncii g4media.ro.

Din perspectivă politică, vicepremierul a susținut că o astfel de reformă poate fi realizată eficient doar printr-o „conducere guvernamentală unitară”, nu ca rezultat al unei coaliții largi, în care diversitatea de opinii între forțele de stânga și de dreapta ar putea împiedica atingerea unui rezultat concret g4media.ro. Neacșu a subliniat că, în timp ce consultările permit integrarea opiniilor diverse într-un act normativ finalizat, procedurile parlamentare regulate pot duce la modificări care să fragmenteze obiectivele inițiale g4media.ro.

În contextul metodei de adoptare propuse, a fost precizat faptul că angajarea răspunderii Guvernului implică adoptarea legii fără dezbateri sau modificări, oferind parlamentarilor opuniți un termen de trei zile pentru depunerea unei moțiuni de cenzură, a cărei adoptare ar conduce la căderea Guvernului g4media.ro. Această procedură este reglementată de articolul 114 din Constituția României, care permite Guvernului să își angajeze răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului în ședință comună pentru un proiect de lege g4media.ro. Constituția prevede, la articolul 113, că Camera Deputaților și Senatul pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură cu votul majorității g4media.ro. Moțiunea de cenzură poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total de parlamentari și este dezbătută după trei zile de la prezentare g4media.ro.

Vicepremierul Marian Neacșu a prezentat, luni, 16 noiembrie, în cadrul unei ședințe a Biroului Permanent Național al PSD, un plan de desființare, comasare și reorganizare a companiilor de stat și a instituțiilor publice din România. Proiectul vizează două direcții principale: aparatul public central împreună cu structurile sale teritoriale și societățile comerciale în care statul deține pachetul majoritar de acțiuni.

Obiectivele reformei includ reducerea aparatului de stat central și teritorial prin digitalizare și unificarea serviciilor de suport la nivel județean. Marian Neacșu a explicat că nu este necesar ca fiecare unitate teritorială deconcentrată a unui minister să aibă servicii separate de contabilitate, audit, logistică sau juridice, acestea putând fi înglobate într-o structură județeană unică pentru a eficientiza execuția bugetară.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a estimat că peste 100 de entități ale statului ar putea dispărea în urma acestui proces. El a insistat ca reforma administrativă să fie aplicată unitar pe întreg teritoriul țării, fără excepții pentru anumite comunități, menționând ca exemple județele Olt, Botoșani, Harghita și Covasna. Grindeanu a avertizat că reforma trebuie să fie implementată fără compromisuri, afirmând că ar fi „o onoare” ca Guvernul să cadă dacă proiectul nu va fi adoptat.

Printre instituțiile cele mai afectate ar putea fi Ministerul Agriculturii, care are în subordine peste 70 de companii vizate de analiză, precum și structuri din subordinea Ministerelor Muncii, Transporturilor și Sănătății. Social-democrații iau în considerare adoptarea acestor măsuri prin angajarea răspunderii Guvernului în Parlament, cu scopul de a promova reforma până în martie 2027.

Surse:
Categorii:
Entități:
Etichete:

Vezi sursa originală