Snoop a semnalat posibile omisiuni în declarațiile de avere ale generalului Lucian Pahonțu, directorul Serviciului de Protecție și Pază. Separat, Recorder a relatat că Pahonțu era ofițer într-o unitate a Securității mobilizată în decembrie 1989.
Potrivit unei anchete publicate de Snoop.ro, proprietatea familiei Pahonțu s-a extins semnificativ în ultima decadă, fără ca aceste modificări să fie reflectate corespunzător în declarațiile de avere depuse la Agenția Națională de Integritate (ANI). Inițial, soții Pahonțu aveau o casă de 186 mp și un teren de 200 mp. În următorii 15 ani, suprafața totală a terenurilor ar fi ajuns la 875 mp, datorită achizițiilor și donațiilor făcute de fiul generalului, care lucrează în Londra, către părinții săi.
Investigația Snoop relevă că una dintre donații, un teren de 411 mp achiziționat de fiul lui Pahonțu în 2016 și plătit integral până în 2021, a fost transferată părinților în iulie 2022. Această tranzacție a avut loc la scurt timp după depunerea declarației de avere pe anul respectiv, astfel încât nu a figurat în documentele oficiale. Similar, în iunie 2023, cu cinci zile înainte de termenul limită pentru depunerea declarației pe acel an, noul apartament extins al vilei și un teren de 328 mp ar fi fost donate fiului familiei, omițându-se și această mișcare de active.
Pe lângă imobile, analiza declarațiilor de avere din ultimele 15 ani arată că soții Pahonțu nu ar fi inclus detalii despre conturi bancare, deși veniturile lor ar fi fost considerabile. În 2023, venitul lunar al lui Pahonțu ar fi fost de aproximativ 6.000 de euro, iar după pensionare în 2024, acumularea din pensie și salariu ar fi ajuns la 9.000 de euro lunar. Legea obligă la declararea economiilor care depășesc 5.000 de euro, dar astfel de sume lipsesc din declarațiile publice ale generalului.
Snoop.ro a identificat și construcții nedeclaraite în curtea proprietății. În 2024, familia ar fi achiziționat un alt teren de 277 mp, pe care au fost construite o „bucătărie de vară” de 110 mp, o magazie și o piscină. Potrivit investigației, piscina și bucătăria de vară nu figurează în evidențele Primăriei.
Lucian Pahonțu a reacționat prin intermediul unei declarații generale, afirmând că a depus anual declarațiile de avere în termen și că datele reflectă fidel situația juridică a bunurilor la momentul completării lor. Totuși, el nu a oferit răspunsuri concrete privind lipsa anumitor informații, absența autorizațiilor pentru piscină sau veniturile nejustificate. De asemenea, Agenția Națională de Integritate a refuzat să confirme dacă a deschis vreo anchetă, invocând reglementările privind confidențialitatea informațiilor de natura celor solicitate.
Alte probleme legate de generalul Pahonțu au fost scoase la iveală de Recorder, care relatează că acestuia nu i s-a depus niciodată declarația pe propria răspundere prin care să confirme că nu a colaborat cu Securitatea. Această declarație era obligatorie pentru verificările CNSAS din 2008 încoace, însă documentul nu a ajuns la instituție. Verificarea personală inițiată ulterior a rămas blocată din cauza întârzierilor și lacunelor legislative.
Recorder a publicat documente despre unitatea în care servea Lucian Pahonțu în decembrie 1989. Deși biografia oficială menționează doar funcția de comandant de pluton în cadrul Ministerului de Interne între 1987 și 1990, documentele arhivei arată că era ofițer în cadrul UM 0305 de la Băneasa, o unitate subordonată Departamentului Securității Statului (DSS). Această unitate a fost mobilizată pe 17 decembrie 1989 și desfășurată în zona Comitetului Central pe 21 decembrie, cu misiunea de a proteja regimul comunist.
De asemenea, ancheta Recorder atinge o posibilă legătură de rudenie între Pahonțu și generalul Vasile Milea, fost ministru al Apărării Naționale în perioada comunistă. Surse susțin că tatăl lui Pahonțu ar fi fost văr primar cu Milea, ambii provenind din comuna Lerești, județul Argeș. Pahonțu nu a răspuns la întrebările specifice legate de evenimentele din decembrie 1989, reiterezându-și doar declarația generală de integritate.
Anchetele jurnalismului de investigație au pus în lumină nereguli majore în declararea averii directorului Serviciului de Protecție și Pază (SPP), generalul Lucian Pahonțu, și au readus în discuție rolul său din decembrie 1989.
Potrivit unei investigații publicate de Snoop, șeful SPP a omis timp de cel puțin șapte ani să declare un teren, în timp ce soția sa a participat la construirea unei extinderi a vilei familiei și la primirea unor donații imobiliare care nu au consemnat aceste mișcări de active în documentele oficiale.
Publicația a evidențiat că schimbările substanțiale din patrimoniul familiei Pahonțu, realizate în ultimul deceniu, nu au fost raportate la Agenția Națională de Integritate (ANI).
Snoop estimează că proprietatea locuinței familiale s-a majorat de la un teren inițial de 200 de metri pătrați la o suprafață totală de 875 de metri pătrați, în timp ce casa a trecut printr-o dublare a suprafeței construite, de la 179 la 397 de metri pătrați, urmare a lucrărilor autorizate în 2023.
În curtea proprietății au fost ridicate structuri neautorizate, incluzând o „bucătărie de vară” de 110 metri pătrați, o magazie de 14 metri pătrați și o piscină, fără ca acestea să figureze în actele depuse la Primărie, deși legislația tratează piscina ca anexă gospodărească.
Prin purtătorul său de cuvânt, Lucian Pahonțu a transmis că a respectat termenul legal pentru depunerea declarațiilor de avere și că datele înscrise reflectă fidel situația juridică a bunurilor la momentul completării actelor.
Generalul a refuzat să ofere explicații punctuale privind omisiunile constatate în declarațiile sale, absența autorizației de construire pentru piscină și lipsa menționării vreunui cont bancar pe parcursul a 15 ani.
Editorialul Snoop explică decizia de a nu publicarea adresei exacte a imobilului ca pe o măsură de precauție legată de funcția de comandă a lui Pahonțu și de riscurile asociate profesiei sale, subliniind că interesul public vizează respectarea legii privind declarațiile de avere.
Lucian Pahonțu și soția sa, Mihaela Elena Pahonțu, au devenit proprietari oficiali ai imobilului abia în 2009, deși acte mai vechi menționează o „Ileana Pahonțu” titular al casei și discrepențe între suprafetele declarate (86 mp în 2005 vs. 179 mp în contract) și data achiziției reale. Cele mai vechi declarații de avere ale generalului, din 2006 și 2007, nu sunt disponibile nici pe site-urile SPP, nici la ANI, instituția refuzând divulgarea lor pe baza unei decizii a Curții Constituționale din 2025 care a scos obligația publicării lor. Doi terenuri învecinate au fost adăugate lotului inițial, ajungându-se la 875 de metri pătrați, din care deținutul direct de Pahonțu și soția este doar de 270 de metri pătrați, restul aparținând fiului și norei sale. Între 2019 și 2021, soții Pahonțu au deținut temporar o cotă semnificativă din teren, pe care au folosit-o pentru a extinde vila, după care au donat apartamentul nou și o parte din teren fiului, transferuri realizate între depunerea declarațiilor de avere, deci neconsemnate. În iulie 2022, la o lună și jumătate după depunerea ultimei declarații de avere, fiul lui Pahonțu a donat părinților un teren de 411 metri pătrați, achiziționat inițial cu 163.000 de euro, mișcare care nu a figurat în actul din 2022. Autorizația de construire pentru extinderea vilei, evaluată la 68.400 de euro, a fost obținută în ianuarie 2023, lucrările dublând suprafața casei în doar câteva luni. După finalizarea extinderii, în iunie 2023, părinții i-au donat fiului apartamentul rezultat și 328 de metri pătrați din teren, cu cinci zile înainte ca Pahonțu să depună declarația de avere anuală, conform căreia el mai deținea aceste bunuri. În februarie 2024, fiul și nora lui Pahonțu au achiziționat un al treilea teren de 277 de metri pătrați pentru 135.000 de euro, unitând loturile pentru a forma totalul de 875 de metri pătrați, care rămâne în mare parte pe numele tinerei generații.