Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a prezentat la 10 noiembrie la Bruxelles, în cadrul Consiliului Afaceri Externe, o listă a intereselor esențiale ale UE pentru a echilibra negocierile privind Ucraina, unde europenii nu își formulează propriile cerințe, în timp ce Rusia prezintă solicitări maximale. Kallas a reiterat că procesul de negociere necesită gesturi concrete din partea Rusiei, inclusiv încetarea focului și oprirea atacurilor asupra civililor, afirmând că Moscova trebuie să respecte angajamentele existente privind suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Kallas a explicat că lista de interese esențiale, pregătită cu miniștrii europeni de externe, vizează corectarea dezechilibrului perceput în abordarea actuală, subliniind că deciziile privind sancțiunile și activele rusești imobilizate depind de voința statelor membre UE.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condiționat orice discuții substanțiale despre arhitectura de securitate europeană de obținerea unei încetări a focului în Ucraina, cerând un cadru care să implice aliații NATO și statele membre UE. Kajsa Ollongren, secretara generală a SEAE, a descris la 9 noiembrie pregătirea negocierilor trilaterale Ucraina-Rusia-SUA, specificând că funcționarii UE vor participa la invitație și pentru a-l sprijini pe Kiev, în marja discuțiilor, dar nu vădea încă negocieri la nivel politic în care UE să fie prezentă la masă. Pe 10 noiembrie, la Abu Dhabi, reprezentanții europeni, Ucraina și SUA au avut consultări de coordonare; declarația comună susține garanții credibile pentru suveranitatea Ucrainei și urmărește extinderea procesului către discuții multilaterale cu implicare europeană, fără a anunța un acord cu Moscova.
Kallas a criticat faptul că Rusia își prezintă cererile maximale, în timp ce europenii nu își formulează propriile cerințe, prezentând lista de interese drept un instrument de corecție al acestui dezechilibru, fără a detalia conținutul său. Kallas a reafirmat poziția menținerii blocării activelor rusești până la plata reparațiilor de către Rusia și a legat o pace justă și durabilă de clarificarea responsabilităților pentru crimele de război și de prevenirea unei noi agresiuni. Kallas a subliniat că blocajul actual nu derivă din lipsa normelor, ci din nerespectarea obligațiilor asumate de Moscova, invocând Memorandumul de la Budapesta și Actul final de la Helsinki, și a cerut ca eforturile să se concentreze pe respectarea acestor acorduri.
La București, în ziua de 9 noiembrie, Ursula von der Leyen a insistat pe necesitatea unui armistițiu ca premisă pentru discuții substanțiale despre arhitectura de securitate, fără a presupune că toate problemele păcii sunt deja rezolvate. Von der Leyen a explicat că europenii sprijină demersurile de pace la cererea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, menționând că executivul european lucrează la un plan de prosperitate postbelică pentru stabilitatea și reconstrucția Ucrainei. În intervenția sa la AFET din 9 noiembrie, Kajsa Ollongren a precizat că funcționarii UE ar participa la negocierile trilaterale dacă sunt invitați, pentru a sprijini Kievul, dar a subliniat că nu există încă o negociere politică formală la care UE să aibă un scaun la masă.
Kajsa Ollongren a remarcat o implicare mai mare a Statelor Unite după alegerile intermediare, dar nu a exclus rezultate pozitive, pledând simultan pentru menținerea presiunii asupra Moscovei prin sancțiuni și măsuri împotriva flotei din umbră. Consultările de la Abu Dhabi din 10 noiembrie au reprezentat un pas de coordonare între UE, Ucraina și SUA, fără a constitui un acord cu Rusia; obiectivul este extinderea procesului către o implicare europeană mai largă în garanțiile de securitate.