Parlamentul Bulgariei a adoptat, pe 4 noiembrie, în primă lectură, un proiect de lege privind protejarea limbii bulgare, inițiat de partidul extremist naționalist „Vazrazhdane” (Renașterea). Propunerea, susținută de 153 de parlamentari, fără voturi împotrivă sau abțineri, a determinat Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS) să boycoteze votul și a stârnit un val de ironii pe rețelele sociale.
Proiectul stabilește un cadru legislativ unitar pentru utilizarea limbii bulgare în spațiul public, includând obligația ca inscripțiile din administrație, educație, mass-media și comunicarea electronică să fie redactate în limba oficială. Deși inițiatorii susțin necesitatea protejării alfabetului chirilic, textul prevede posibilitatea transliterării inscripțiilor cu litere latine, în loc de traducere, o măsură care a stârnit dezbateri aprinse.
Permițând transliterarea cu alfabetul latin sub inscripțiile în chirilică, proiectul a generat reacții ironice, referindu-se la „maymunitsa” („scrierea maimuțelor”) sau „shlyokavitsa”, stiluri informale de a scrie bulgara cu litere latine și cifre (de exemplu, „ba6ta” în loc de „баща”). Politologul bulgar Dimitar Keranov a explicat pentru Adevărul că măsurile poartă o miză politică clară, partidele naționaliste cautând subiecte simbolice pentru a-și mobiliza alegătorii.
Keranov a subliniat că proiectul riscă să afecteze imaginea Bulgariei, una dintre țările care au adus alfabetul chirilic în UE, și ar putea crea confuzie practică. El a remarcat că nu există o amenințare reală la adresa limbii bulgare, iar transliterarea ar putea produce un efect opus celui promis, generând o scriere parallelă absurdă. Dezbaterea va continua la a doua lectură, în termen de trei săptămâni, când vor fi depuse amendamente.
Utilizarea unei limbi străine rămâne permisă în anumite situații, inclusiv în activitățile comerciale și turistice. Politologul Dimitar Keranov a sugerat că este adecvat ca pe inscripții să existe text în engleză sub cel în bulgară pentru a ajuta turiștii, Bulgaria fiind o țară turistică importantă. Votul din prima lectură este interpretat de experți ca un vot simbolic, cu un cost politic redus, majoritatea politicianilor evitând să pară că votează împotriva „protejării limbii bulgare”.
Proiectul nu a devenit încă lege. După votul din prima lectură, parlamentarii au stabilit un termen de trei săptămâni pentru depunerea amendamentelor înainte de a doua lectură, unde prevederile pot fi modificate. Adevăratul test pentru inițiativă va fi etapa următoare a deliberărilor legislative.
Cuvântul bulgăresc „баща” (tată) poate fi scris „bashta” sau „ba6ta”, iar „пиша” (scriu) devine „pisha” sau „pi6a”, demonstrând lipsa unui sistem unitar de scriere în „maymunitsa”.
Practica scrierii cu litere latine a apărut odată cu limitările tehnologiei timpurii de internet și SMS, dar a căpătat o conotație pejorativă odată cu răspândirea tastaturilor care suportă chirilica.
Ironia actuală provine din faptul că un proiect prezentat ca protector al alfabetului chirilic introducea posibilitatea afișării limbii bulgare în alfabet latin, asociat cu mesajele informale de internet.
Practica „shlyokavitsa” este asociată și cu comunitățile cu venituri mai reduse, unde accesul la educația lingvistică formală și la sistemele de operare moderne adaptate limbii bulgare poate fi mai limitat.
Obiceiul de a scrie bulgara cu litere latine s-a răspândit inițial prin cultura tinerilor, jocurile online și mesajele SMS, fiind preluat ulterior de anumite subculturi și comunități online.
Transliterarea, deși permisă de legislația actuală a Bulgariei, devine controversată în contextul noului proiect legislativ care o impune sau o facilitează în spațiul public.
Keranov a explicat că partidele naționaliste, mai ales în declin, caută subiecte simbolice care să le aducă atenția presei. Proiectul de față se înscrie în acest tipar, nemaifiind o problemă de comunicare pentru limbă.
Proiectul de lege privind limba bulgară a generat dezbateri despre impactul său asupra identității și imaginii externe a țării, ținând cont de rolul istoric al Bulgariei în dezvoltarea alfabetului chirilic.
O postare virală arăta un semn „Stop” în bulgară, dar scris cu litere latine, stârnind discuții despre viitoarea grafică a inscripțiilor publice.
Politologul Dimitar Keranov consideră că proiectul de lege trebuie analizat prin prisma intereselor politice partide naționaliste, mai degrabă decât ca o necesitate lingvistică.
„Partidele naționaliste, mai ales atunci când sunt în declin, caută în mod constant subiecte simbolice care să le mobilizeze alegătorii și să le aducă puțină atenție din partea presei, iar acest proiect de lege se înscrie în același tipar”, a explicat Keranov.
Keranov atrage atenția asupra diferenței dintre transliterare și traducere, argumentând că prevederile proiectului pot genera mai multă confuzie decât claritate în utilizarea cotidiană.
„În practică, proiectul ar putea avea efectul opus celui promis, deoarece este vag, iar aplicarea sa în practică este discutabilă. El permite transliterarea limbii bulgare cu litere latine sub inscripțiile în chirilică, ceea ce ar putea crea o scriere paralelă absurdă, care nu îi ajută nici pe vizitatorii străini, nici pe bulgari.”
Politologul susține că „Nu este nicio problemă ca pe inscripții să existe și text în engleză sub cel în bulgară, pentru a-i ajuta pe turiști, mai ales că Bulgaria este o țară turistică”.
Keranov avertizează că inițiativa riscă să afecteze imaginea Bulgariei în contextul istoriei sale legate de propagarea alfabetului chirilic.
Bulgaria are o legătură istorică profundă cu alfabetul chirilic, iar aderarea sa la UE a contribuit la recunoașterea acestuia ca al treilea alfabet oficial al instituțiilor europene.
Keranov a ilustrat ironia posibilă prin analogii, precum imaginația limbii române scrise cu litere chirilice bulgare sau a celei germane, subliniind impactul simbolic negativ al unei astfel de măsuri.
Autoritățile sovietice au impus un alfabet chirilic în Moldova pentru a promova limbă moldovenească. Keranov folosește această comparație pentru a evidenția sensibilitatea identitară legată de alfabet.
Denominația de „Legea privind limba bulgară” ascunde, în fapt, punctul de atracție al controversei: posibilitatea transliterării, care generează cele mai multe reacții ironice.
Potrivit expertului, votul din prima lectură nu constituie neapărat o susținere ferventă a întregului pachet de măsuri, ci un vot strategic.
Keranov explică dificultatea respingerii proiectului de către partidele parlamentare, formularea fiind pusă în jurul unei teme sensibile, protejarea limbii.
„Votul în prima lectură aprobă doar ideea generală, iar puțini politicieni vor să pară că votează împotriva «protejării limbii bulgare», așa că este un vot simbolic, cu un cost redus. Pentru majoritatea de guvernare, poate fi și o modalitate de a nu lăsa temele identitare naționaliștilor. Adevăratul test va fi a doua lectură”, a concluzionat politologul.
Modificările propuse înainte de a doua lectură vor determina soarta finală a iniativei legislative și a prevederilor sale controversate.