Litigiul Roșia Montană: Gabriel Resources obligată definitiv să plătească României 10 milioane de dolari

Comitetul Ad Hoc al ICSID a respins cererea de anulare a companiei Gabriel Resources, confirmând obligația acesteia de a plăti statului român aproximativ 10 milioane de dolari.

Actualizat:

Litigiul Roșia Montană: Gabriel Resources obligată definitiv să plătească României 10 milioane de dolari
ACTUALIZARE Gabriel Resources riscă insolvența după decizia finală în cazul Roșia Montană

Comitetul de anulare a respins toate cele cinci motive invocate de Gabriel Resources, constatând că Tribunalul a fost constituit corect, că arbitrul numit de România nu avea obligația de a dezvălui aspectele invocate și că majoritatea Tribunalului a aplicat legislația relevantă, respectând drepturile procedurale ale companiei și prezentând motive suficiente pentru decizie.

Totodată, Comitetul a dispus ca Gabriel Resources și România să împartă în mod egal onorariile și cheltuielile Comitetului și ale ICSID, fiecare parte suportându-și propriile costuri juridice. Deoarece Gabriel a avansat costurile procedurii, România trebuie să ramburseze companiei aproximativ 211.000 de dolari SUA, fără dobânzi și fără un termen-limită stabilit pentru plată.

Anna El-Erian, președința Consiliului de administrație, s-a declarat profund dezamăgită de decizie. Ea a precizat că board-ul se concentrează acum pe evaluarea implicațiilor pentru grup și stabilirea pașilor următori, având în vedere situația financiară și obligațiile companiei. Gabriel Resources a avertizat că dispune de lichidități limitate și are nevoie de finanțări suplimentare pentru a-și îndeplini obligațiile, inclusiv plata cheltuielilor de judecată și a onorariilor juridice restante. La data comunicatului, o sumă de 894.365 de dolari SUA din subscrierile aferente unui plasament privat în valoare de 3,4 milioane de dolari, anunțat pe 9 noiembrie 2026, nu fusese încă încasată. Termenul-limită stabilit de Bursa de Valori TSX Venture pentru finalizarea acestei oferte este 16 noiembrie 2026.

Consiliul de administrație analizează, împreună cu consilierii juridici și financiari, disponibilitatea unor noi finanțări, valoarea activelor rămase, drepturile legate de licențele deținute în România de grup și posibilitatea unei soluții de restructurare. În absența unei finanțări sau alternative viabile, compania ar putea fi nevoită să inițieze proceduri de insolvență, situație în care este puțin probabil ca acționarii ordinari să recupereze vreo sumă. În acest scenariu, Bursa de Valori TSX Venture (TSXV) ar putea suspenda tranzacționarea acțiunilor, acestea putând fi delistate sau transferate pe piața NEX.

Din cauza acestor riscuri, investitorii au fost îndemnați să manifeste prudență în tranzacționarea acțiunilor ordinare ale companiei.

Comitetul Ad Hoc al ICSID a respins, la 13 noiembrie 2026, cererea de anulare formulată de Gabriel Resources, confirmând astfel victoria statului român în procedurile de bază. Prin această decizie, compania canadiană rămâne obligată definitiv să plătească României aproximativ 10 milioane de dolari, sumă reprezentând cheltuielile de arbitraj și alte compensații.

Procedura de anulare a fost inițiată de Gabriel Resources, care susținea că decizia Tribunalului ICSID din 2024 ar fi fost influențată. Conform G4Media, compania a argumentat că unul dintre arbitrii care au decis în favoarea României ar fi fost plătit de un ONG anti-Roșia Montană, iar acesta, împreună cu președintele Tribunalului, ar fi fost remunerați de o instituție sponsorizată de avocații statului român G4Media.

În decizia anterioară, Tribunalul ICSID a stabilit că statul român nu a făcut abuz de putere pentru a profita de investițiile Gabriel Resources și nu există dovezi că instituțiile statului ar fi acționat coordonat pentru a bloca deliberat proiectul minier. Documentul menționa că provocările de mediu, sociale, culturale și economice au fost insurmontabile, fără ca vina să poată fi atribuită unei singure părți.

Litigiul a fost inițiat de Gabriel Resources în 2015. În cursul procedurii de anulare, o audiere a avut loc în luna mai 2026 la Washington, iar în iulie părțile au depus declarațiile privind costurile de arbitraj. Casa de avocatură Leaua Damcali Deaconu Păunescu (LDDP) a reprezentat România în acest proces.

În paralel cu litigiul internațional, ANAF a pus sechestru pe pachetul de acțiuni al Gabriel Resources în 2024, iar în instanțele românești se află încă procese initiate de Gabriel Resources și RMGC privind executarea sechestrului. De asemenea, RMGC a pierdut licența de concesiune pentru exploatarea perimetrului auro-argintifer Roșia Montană. Cotă de 19,31% din capitalul RMGC este deținută de societatea de stat Minvest Roșia Montană, controlată de Ministerul Economiei.

La nivelul lunii septembrie 2026, principalii acționari ai Gabriel Resources erau administratorii de fonduri de hedging Electrum Global Holdings LP (20,96%) și Paulson & Co. Inc. (20,66%), societatea Swiss Capital SA (18,13%) și Conatus Asset Management Services (13,125%). Tot în iulie 2026, Dragoș Tănase a demisionat din funcția de CEO a grupului, după peste 18 ani de activitate în top management.

Surse:
Categorii:
Entități:
Etichete: