ACTUALIZARE Senatorul Lucian Rusu propune exerciții de simulare a crizelor energetice suprapuse
Senatorul Lucian Rusu (PNL) a subliniat, la conferința Focus Energetic, necesitatea exercițiilor de simulare a crizelor suprapuse în sectorul energetic. Acestea vizează scenarii combinând ger prelungit, debite reduse ale Dunării și limitarea importurilor, pentru a identifica vulnerabilități și a pregăti intervenții eficiente. Lucian Rusu a propus crearea unui „tablou de bord” public, actualizat periodic, care să monitorizeze indicatori esențiali: stocurile de gaze, disponibilitatea capacităților de producție, starea rețelelor, rezervele de flexibilitate, capacitatea de import și riscurile climatice, cu respectarea normelor de confidențialitate. Senatorul a afirmat că adevăratul succes al pregătirii energetice nu este o iarnă fără întreruperi, ci ieșirea din sezon cu un sistem mai sigur și rezistent. Sistemul trebuie să fie capabil să reacționeze la avarii, fenomene meteorologice extreme și perturbări simultan, astfel încât un accident la Centrala Nucleară Cernavodă să nu declanșeze o criză generalizată.
Lucian Rusu, senator și membru al Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale, a susținut, în cadrul conferinței Focus Energetic dedicate provocărilor iernii 2026–2027, că discursul despre securitatea energetică trebuie să depășească simpla monitorizare a stocurilor de gaze și a capacităților de producție. El a insistat asupra nevoii de a avea un sistem pregătit să reacționeze rapid la avarii, fenomene meteorologice extreme și perturbări ale aprovizionării, afirmând că un sistem sigur este cel care rezistă când apar multiple probleme simultan.
Omul politic a ilustrat vulnerabilitatea sistemului cu exemplul recentei situații de la Centrala Nucleară Cernavodă. Deși condițiile de exploatare în siguranță au fost menținute, incidentul a evidențiat dependența capacităților esențiale de producție de condiții climatice și hidrologice nontrolabile. Seceta, temperaturile extreme sau avariile tehnice pot afecta funcționarea sistemului energetic în orice anotimp, nu doar în perioadele de ger, astfel încât pregătirea trebuie să vizeze un scenariu complex de criză simultanee.
Rusu a propus ca România să acționeze pe trei direcții concrete. Prima implică testarea capacității sistemului prin exerciții care simulează situații complexe, incluzând ger prelungit, debite reduse ale Dunării și indisponibilitatea capacităților de producție. A doua direcție este utilizarea flexibilității consumului ca resursă energetică; marii consumatori industriali pot echilibra sistemul prin ajustarea voluntară a consumului, mecanisme pe care ANRE le-a aprobat deja prin reglementarea remunerării, urmând ca extinderea aplicării să facă participarea atractivă.
A treia prioritate vizează protejarea consumatorilor vulnerabili, fără a descuraja eficiența energetică. Sprijinul public trebuie să fie țintit, transparent și limitat în timp, evitând subvențiile generalizate care generează costuri bugetare ridicate și reduc stimulentelor pentru economisire, conform recomandărilor OECD. De asemenea, Rusu a anunțat propunerea de a realiza un tablou de bord al pregătirii energetice, accesibil publicului, care să monitorizeze indicatori precum stocurile de gaze, disponibilitatea capacităților și rezervele de flexibilitate, consolidând transparența și credibilitatea sistemului.
Președintele Comisiei pentru afaceri europene din Senat a subliniat importanța dimensiunii europene, România trebuind să fie un partener activ în coordonarea regională și consolidarea mecanismelor de cooperare. Obiectivul final, conform declaratiilor senatorului, este ieșirea cu un sistem energetic mai sigur, flexibil și rezistent, bazat pe anticipare, responsabilitate și capacitatea de acțiune comună a tuturor actorilor de pe piață, nu doar pe realizarea unei iarni fără întreruperi majore.
Senatorul PNL Lucian Rusu a solicitat implementarea de exerciții de simulare care să evalueze capacitatea sistemului energetic românesc de a face față crizelor suprapuse, precum gerul prelungit, debitele reduse ale Dunării sau limitarea importurilor.
Rusu a explicat că scopul acestor exerciții este identificarea anticipată a vulnerabilităților, îmbunătățirea coordonării instituționale și prepararea unor măsuri de intervenție eficiente, afirmând că un sistem sigur rezistă atunci când apar mai multe probleme simultan.
Parlamentarul a propunerea creării unui „tablou de bord” public al pregătirii energetice, actualizat periodic, care să monitorizeze stocurile de gaze, disponibilitatea capacităților de producție, starea rețelelor, rezervele de flexibilitate, capacitatea de import și riscurile climatice, cu respectarea normelor privind datele operaționale sensibile.