Marea Neagră devine verde. Fenomenul spectaculos surprins din satelit și avertismentul specialiștilor

Satelitul Copernicus Sentinel-2 a surprins pe 26 mai 2026 o înflorire masivă de fitoplancton în vestul Mării Negre, în zona Constanței și a Deltei Dunării, iar specialiștii avertizează asupra dezechilibrelor ecologice legate de eutrofizare.

Actualizat:

Marea Neagră devine verde. Fenomenul spectaculos surprins din satelit și avertismentul specialiștilor
ACTUALIZARE Marea Neagră își schimbă culoarea. Imagini spectaculoase din satelit și un avertisment îngrijorător

Imagini satelitare surprinse în 2026 arată zone întinse din Marea Neagră colorate în verde, turcoaz și albastru lăptos, un fenomen care atrage atenția cercetătorilor asupra degradării ecosistemului marin.

Într-o analiză publicată de The European Correspondent, Martin Tomov, activist al Greenpeace Bulgaria, a explicat schimbarea este vizibilă inclusiv cu ochiul liber.

„Vara aceasta am mers 38 de kilometri în largul Mării Negre. Se poate observa cât de verde este apa”, a declarat Tomov, adăugând că observațiile sale sunt confirmate de imaginile satelitare furnizate de EUMETSAT.

Fenomenul poartă numele de eutrofizare și este provocat de excesul de substanțe nutritive care ajung în apă. Acestea favorizează dezvoltarea explozivă a algelor și a fitoplanctonului, transformând culoarea mărilor și râurilor.

Potrivit sursei citate, excesul de nutrienți provine în principal din îngrășămintele agricole și dejecțiile animale transportate de râuri. Atunci când algele mor și putrezesc, ele consumă oxigenul din apă, sufocă peștii și pot elibera gaze toxice, afectând grav viața marină.

Martin Tomov avertizează că efectele nu se opresc aici.

„Algele blochează și lumina soarelui; acest lucru împiedică supraviețuirea multor organisme și afectează întregul lanț trofic”, a declarat reprezentantul Greenpeace.

Marea Neagră este considerată una dintre cele mai vulnerabile mări din Europa, din cauza caracterului său semiînchis. Apa se reînnoiește greu, iar poluanții aduși de râuri rămân mult timp în bazin.

„Aproximativ 70% din eutrofizarea Mării Negre provine din Dunăre”, susține Tomov.

Datele citate în analiză arată că problema depășește cu mult granițele Mării Negre. Potrivit unui raport al Uniunii Europene, aproape o treime dintre râurile, lacurile și apele de coastă din UE și nu mai puțin de 81% din apele marine sunt afectate de eutrofizare.

Consecințele sunt resimțite inclusiv în turism. Patrick Durand, cercetător la institutul național francez pentru agricultură și mediu, explică faptul că „turismul este afectat deoarece algele ajung pe plaje, unde creează un miros neplăcut și persistent”.

Există însă și motive de optimism. Potrivit lui Durand, nivelurile de nitrați și fosfați au scăzut lent în Europa în ultimii 15 ani datorită reglementărilor de mediu, însă fenomenul nu a dispărut.

„Înfloririle algelor vin în valuri”, avertizează specialistul, explicând că verile foarte calde și secetoase pot declanșa noi episoade de proliferare masivă a algelor.

Experții susțin că soluțiile există: extinderea stațiilor de epurare, reducerea poluării agricole, crearea de rezervații marine și plantarea de perdele verzi de-a lungul cursurilor de apă. În opinia lui Tomov, una dintre priorități este tratarea mai eficientă a apelor uzate.

„Trebuie să construim mai multe stații de epurare, ceea ce va duce la ape mai curate. Noi dăm o voce mării, pentru că este o majoritate tăcută”, a concluzionat activistul Greenpeace.

În anumite perioade ale anului, întinderi uriașe de apă din Marea Neagră capătă nuanțe de verde, albastru lăptos și turcoaz, schimbări atât de spectaculoase încât pot fi observate din spațiu.

Fenomenul a atras atenția cercetătorilor și organizațiilor de mediu, care avertizează asupra unui dezechilibru ecologic ce afectează numeroase mări și lacuri din Europa.

O investigație publicată de The European Correspondent atrage atenția asupra proliferării algelor în Marea Neagră și asupra legăturii dintre acest fenomen și poluarea cu substanțe nutritive.

„În această vară, am mers 38 de kilometri în largul Mării Negre. Se putea vedea cum apa devenea tot mai verde”, a declarat Martin Tomov, reprezentant al Greenpeace Bulgaria, pentru publicația europeană.

Pe 26 mai 2026, unul dintre sateliții europeni Copernicus Sentinel-2 a fotografiat o înflorire masivă de fitoplancton în vestul Mării Negre, în apropierea litoralului românesc.

Imaginile publicate de programul spațial al Uniunii Europene surprind zona Constanței și a Deltei Dunării. În larg, apa prezintă vârtejuri turcoaz și albăstrui care contrastează puternic cu albastrul închis al mării.

Potrivit Copernicus, fenomenul a început la începutul lunii mai și a rămas vizibil până spre sfârșitul lunii.

O altă imagine, realizată pe 25 mai de satelitul Sentinel-3, arată formațiuni asemănătoare în sudul Mării Negre. Agenția europeană EUMETSAT explică faptul că nuanțele deschise sunt produse, cel mai probabil, de coccolitofore, microorganisme marine acoperite cu plăci microscopice de carbonat de calciu.

Când se înmulțesc în număr foarte mare, acestea modifică aspectul apei până când fenomenul devine vizibil din spațiu.

Astfel de înfloriri apar periodic și fac parte din procesele naturale ale ecosistemului marin. Totuși, în anumite condiții, proliferarea excesivă a algelor poate deveni un semnal al dezechilibrelor provocate de poluare.

Unul dintre principalele pericole este eutrofizarea, procesul prin care apa primește cantități excesive de substanțe nutritive, în special azot și fosfor.

Acestea provin din îngrășămintele agricole, dejecțiile animalelor și apele uzate insuficient tratate. Transportate de râuri, substanțele ajung în mare și favorizează dezvoltarea rapidă a algelor.

Masele de alge împiedică lumina să pătrundă în profunzime în apă, afectând organismele care sunt dependente de fotosinteză. Ulterior, când algele mor, descompunerea lor consumă oxigenul dizolvat în apă.

În cazurile grave, concentrația oxigenului poate scădea atât de mult încât peștii și alte viețuitoare marine nu mai pot supraviețui.

În anumite condiții, descompunerea materiei organice poate favoriza și producerea hidrogenului sulfurat, un gaz toxic.

Fluviul colectează apă dintr-un bazin hidrografic uriaș, care traversează sau drenează teritorii din numeroase țări europene. Odată cu apa, sunt transportate și substanțe provenite din agricultură, industrie și localități.

Acestea ajung în cele din urmă în Marea Neagră, prin Delta Dunării.

Martin Tomov, reprezentantul Greenpeace Bulgaria, estimează că aproximativ 70% din eutrofizarea Mării Negre ar fi asociată aportului Dunării.

Marea Neagră este deosebit de vulnerabilă deoarece este un bazin aproape închis, cu un schimb limitat de apă cu Marea Mediterană.

Potrivit datelor citate de Comisia Europeană într-o analiză publicată în ianuarie 2026, aproximativ o treime dintre râurile, lacurile și apele de coastă sau de tranziție raportate la nivelul Uniunii Europene erau eutrofizate.

În cazul apelor marine, proporția raportată ajunge la 81%.

Situația este îngrijorătoare și în Marea Baltică, unde eutrofizarea afecta aproximativ 94% din suprafața evaluată în 2021.

Specialiștii atrag atenția că verile călduroase pot favoriza dezvoltarea excesivă a algelor, în special atunci când sunt asociate cu un aport ridicat de substanțe nutritive.

Patrick Durand, cercetător în cadrul institutului național francez pentru agricultură și mediu, explică faptul că aceste fenomene apar în valuri, iar perioadele de căldură și secetă pot contribui la declanșarea unor noi episoade.

Potrivit evaluărilor internaționale privind bazinul Dunării și Marea Neagră, poluarea cu substanțe nutritive a scăzut considerabil față de nivelurile înregistrate la sfârșitul anilor 1980 și începutul anilor 1990.

În nord-vestul Mării Negre, reducerea aportului de nutrienți a permis o recuperare importantă a ecosistemelor în ultimele decenii.

Specialiștii consideră că este necesară limitarea pierderilor de azot și fosfor din agricultură, modernizarea stațiilor de epurare și refacerea zonelor umede, care pot funcționa ca filtre naturale.

Exemplul Lacului Geneva, de la granița dintre Franța și Elveția, arată că reducerea poluării poate produce rezultate importante, chiar dacă refacerea echilibrului ecologic necesită ani.

Surse:
Categorii:
Entități:
Etichete:

Vezi sursa originală