România negociază un viitor buget european care ar putea atrage aproximativ 66 de miliarde de euro în următorii ani, o sumă cu 10% mai mare decât propunerea inițială a Comisiei Europene. Această estimare provine din poziția negociată de eurodeputatul Siegfried Mureșan în numele Parlamentului European pentru Cadrul Financiar Multianual.
Într-un interviu pentru ziarul Adevărul, Mureșan a explicat că linia roșie a Parlamentului este protejarea politicilor tradiționale, precum agricultura și coeziunea, care susțin regiunile și fermierii, fără a sacrifica finanțarea pentru noile priorități ale UE, cum ar fi apărarea, competitivitatea și securitatea. El a declarat: „Nu putem cere Europei să facă mai mult, oferindu-i mai puține resurse” și a subliniat importanța introducerii unor noi resurse proprii pentru a reduce presiunea asupra bugetelor naționale și a evita tăierea investițiilor regionale.
Referitor la integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană, eurodeputatul a respins scenariile conform cărora aderarea țării ar absorbi între 180 și 200 miliarde de euro din buget, transformând România sau Polonia din beneficiare nete în contributoare nete. Mureșan a caracterizat astfel de calcule ca fiind alarmiste și capricioase, menționând că există analize care indică faptul că România își poate păstra statutul de beneficiar net, cu condiția adoptării unui buget european mai puternic și a unor mecanisme de tranziție negociate.
Mureșan a insistat pe necesitatea unor perioade de tranziție și a clauzelor de salvgardare pentru sectorul agricol ucrainean, pentru a evita destabilizarea pieței europene și pentru a proteja fermierii locali. El a susținut că integrarea graduală a Ucrainei și a Republicii Moldova trebuie să fie un proces paralel cu negocierile de aderare, nu un pretext pentru amânarea acesteia, garantând totodată accesul cetățenilor acestor țări la beneficiile UE înainte de finalizarea procesului oficial.
Despre situația politică din România, Siegfried Mureșan a remarcat că relația dintre PNL și USR este una bună, bazată pe obiective comune de modernizare a statului și orientare proeuropeană. El a evaluat că România are nevoie de continuitate în reforme, reducere a risipei și o justiție independentă, susținând că Guvernul Bolojan a demonstrat că reformele sunt posibile prin scăderea deficitului și accelerarea absorbției fondurilor europene, iar obiectivul pentru 2028 este consolidarea unei majorități proreformă.