ACTUALIZARE Ninel Peia propune reorganizarea României în 9 județe istorice, cu scopul integrării moldovenilor
În contextul dezbaterilor privind comasarea administrațiilor locale, senatorul PACE-Întâi România, Ninel Peia, a propus o reorganizare radicală a hărții administrative a României. Proiectul prevede împărțirea statului în nouă județe istorice, fiecare având o capitală administrativă distinctă: Carol I (Timișoara), Decebal (Cluj-Napoca), Ștefan cel Mare (Piatra Neamț), Alexandru Ioan Cuza (Iași), Ferdinand I (Alba Iulia), Mihai Viteaz (Craiova), Mircea cel Bătrân (Pitești), Sfântul Apostol Andrei (Constanța) și Vlad Țepeș (București).
Senatorul a justificat inițiativa prin necesitatea construirii unor unități administrative solide, declarând că reforma trebuie gândită pentru viitoarele generații, nu pentru succesul electoral imediat. Potrivit comunicatului partidului PACE, scopul numerotării cu nume de domnitori și sfinți este neutralizarea rivalităților interjudețene, ninel Peia menționând personal că este originar din ceea ce ar deveni județul Mihai Viteaz.
Una dintre bazele teoretice ale propunerii este principiul ca Munții Carpați să funcționeze ca un element unificator al țării, eliminând fragmentarea administrativă cauzată de bariera naturală a lanțului muntos. Peia a explicat că, fără o structură coerentă, realizarea investițiilor comune devine dependentă de acordurile politice variable dintre președinții de consilii județene, care pot avea interese divergente. Noutatea adusă de sursa Antena 3 confirmă datele demografice și completează imaginea cu detaliile despre justificarea politică a numelui, dar nu adaugă informații noi față de detaliile tehnice și financiare prezentate de Adevărul.
Structura propusă ar avea populații cuprinse între 1,73 milioane și 2,52 milioane de locuitori, respectând o medie națională de 2,12 milioane, pentru a crea entități administrativ-comparabile capabile să gestioneze proiecte majore. Inițiativa, prezentată pentru prima dată în 2018, își propune să elimine „prizonieratul” față de granițele administrative actuale, considerate responsabile pentru fragmentarea resurselor naturale și a comunităților economice.
Senatorul Ninel Peia, președintele partidului PACE-Întâi România, a propuns o reorganizare profundă a structurii administrative a României, care ar implica desființarea celor 41 de județe actuale și a municipiului București, înlocuindu-le cu nouă unități administrative de mari dimensiuni. Inițiativa, care a fost formulată inițial în 2018, își propune să transforme organizarea teritorială într-un instrument de dezvoltare economică, consolidare a coeziunii naționale și solidaritate între comunități.
Noile județe ar primi denumiri inspirate din istoria națională: Carol I, Decebal, Ștefan cel Mare, Alexandru Ioan Cuza, Ferdinand I, Mihai Viteazul, Mircea cel Bătrân, Sfântul Apostol Andrei și Vlad Țepeș. Potrivit informațiilor transmise de partid, reședințele administrative ar fi distribuite astfel: Timișoara pentru Carol I, Cluj-Napoca pentru Decebal, Bacău pentru Ștefan cel Mare, Iași pentru Alexandru Ioan Cuza, Sibiu pentru Ferdinand I, Craiova pentru Mihai Viteazul, Brașov pentru Mircea cel Bătrân, Constanța pentru Sfântul Apostol Andrei și București pentru Vlad Țepeș.
Proiectul se bazează pe trei principii fundamentale. Primul vizează depășirea fragmentării administrative cauzate de prezența Munților Carpați, argumentând că lanțul muntos trebuie să unească țara, nu să creeze bariere între administrații locale cu interese divergente. Al doilea principiu urmărește echilibrul economic și demografic, asociind centrele economice puternice cu zonele mai puțin dezvoltate pentru a reduce decalajele regionale. Al treilea principiu vizând consolidarea coeziunii teritoriale include o dimensiune geopolitică explicită.
În perspektiva unei reunificări democratice și constituționale a României cu Republica Moldova, senatorul Ninel Peia susține că noua organizare administrativă ar trebui să permită constituirea unor județe care să cuprindă teritorii de pe ambele maluri ale Prutului. Obiectivul este ca actuala frontieră să nu rămână o linie de separație administrativă, ci să permită dezvoltarea comună a economiilor și comunităților de pe ambele părți ale fluviului.
Conform calculelor bazate pe Recensământul din 2021, noile unități administrative ar avea populații cuprinse între aproximativ 1,73 milioane și 2,52 milioane de locuitori, cu o medie națională de circa 2,12 milioane. Proiectul subliniază necesitatea unei strategii coerente de dezvoltare durabilă, criticând fragmentarea actuală care îngreunează implementarea proiectelor de infrastructură și valorificarea resurselor naturale într-un mod integrat.
Există însă inconsistențe în detaliile prezentate. Graficele publicate de partid nu includ explicit județele Mureș și Satu Mare în componența niciuneia dintre cele nouă structuri propuse. De asemenea, există neconcordanțe între comunicatul oficial și reprezentările grafice privind reședințele administrative: în timp ce comunicatul indică Piatra Neamț pentru județul Ștefan cel Mare (graficul arată Bacău), Alba Iulia pentru Ferdinand I (graficul arată Sibiu) și Pitești pentru Mircea cel Bătrân (graficul arată Brașov).
Ninel Peia a declarat că susține acest model administrativ încă din 2018, argumentând că România nu se poate dezvolta armonios dacă rămâne „prizoniera” unor granițe care fragmentează resursele. „România trebuie reorganizată pentru următoarele generații, nu pentru următoarele alegeri. Nu propunem doar o hartă nouă. Propunem o altă filosofie de dezvoltare a României, în care geografia, economia și interesul național să primeze în fața intereselor administrative și politice de moment”, a afirmat senatorul.
Partidul PACE-Întâi România susține că această reformă ar permite reducerea cheltuielilor administrative și eliminarea structurilor redundante, redirectând resursele publice către investiții, sănătate, educație și infrastructură. Inițiativa a fost prezentată printr-un comunicat de presă, care atrage atenția asupra necesității de a valorifica fondurile europene prin proiecte integrate, în lieu de investiții fragmentate pe unități administrative mici.
Proiectul vine în contextul relucrării dezbaterilor privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, subliniind că reformarea nu trebuie redusă la un simplu exercițiu contabil. Actorii declară că scopul este crearea unor județe puternice, cu populații echilibrate și economii complementare, capabile să atragă investiții majore și să garanteze prosperitatea indiferent de vechile granițe județene.
Lista completă a populației estimate pentru fiecare județ propus este următoarea: Carol I (Timișoara) - 1.942.641 locuitori; Decebal (Cluj-Napoca) - 2.158.021; Ștefan cel Mare (Piatra Neamț/Bacău) - 2.325.403; Alexandru Ioan Cuza (Iași) - 2.025.187; Ferdinand I (Alba Iulia/Sibiu) - 1.732.468; Mihai Viteazul (Craiova) - 1.787.193; Mircea cel Bătrân (Pitești/Brașov) - 2.491.110; Sfântul Apostol Andrei (Constanța) - 2.070.057; Vlad Țepeș (București) - 2.521.735.
Senatorul a reiterat importanța adaptării structurii statale la realitățile geografile și economice actuale, evitând ca investitiile strategice să devină obiect al negocierilor politice locale. Inițiativa vizează o viziune pe termen lung, care să priorizeze unitatea națională și eficiența administrativă în fața intereselor partide sau județene.