Biroul Regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a publizat pe 10 noiembrie, în timpul Conferinței ONU privind Schimbările Climatice (COP31) de la Antalya, un raport care analizează legătura dintre crima climatică și sănătatea mintală. Autoritățile sanitare recomandă ca bunăstarea psihică să fie inclusă explicit în planurile de adaptare climatică, în procedurile de pregătire pentru dezastre și în etapele de recuperare a comunităților afectate.
Studiu se bazează pe 20 de intervenții selectate din 51 de propuneri, din 15 țări ale regiunii europene a OMS. Dintre acestea, șase se referă la răspunsul la dezastre, în special inundații, în timp ce celelalte 14 urmăresc sprijinirea bunăstării psihice și a rezilienței comunităților în fața schimbărilor climatice. OMS subliniază că inundațiile și incendiile pot afecta sănătatea mintală prin pierderea locuinței, evacuare sau disruptarea vieții de zi cu zi, iar căldura extremă poate agrava tulburările de somn și problemele psihice preexistente.
Un exemplu relevat în raport este Slovenia, unde echipele mobile, liniile telefonice de sprijin și organizatiile comunitare au continuat să opereze timp de până la 12 luni după inundațiile catastrofale din august 2023. Între 16 august și 27 octombrie 2023, echipele mobile au efectuat 148 de intervenții, ajutând 233 de persoane, dintre care 19 au fost trimise la centre de sănătate mintală. Centrul de consiliere Posvet a organizat, separat, 2.279 de ședințe între septembrie 2023 și martie 2024. Cu toate acestea, evaluarea coordonării nu a măsurat reducerea directă a suferinței psihologice.
Alt exemplu este proiectul estonian „Coping with Climate Anxiety”, coordonat între 2023 și 2025 de Mișcarea Ecologistă Estoniană, finanțat din fonduri Erasmus+. Proiectul a viza tinerii între 16 și 25 de ani prin materiale de autoajutorare și training pentru lucrătorii de tineret. Evaluarea a fost de tip calitativ și nu a măsurat schimbările statistice în starea de bine a participanților.
Raportul face referire și la un sondaj din 2021, cu 10.000 de respondenți din 10 țări, care a relevat niveluri ridicate de anxietate climatică la tineri. În comparație, ponderea celor foarte sau extrem de îngrijorați variază de la 44% în Finlanda la 65% în Portugalia. Efecte negative semnificative asupra vieții cotidiene au fost raportate de 28% dintre respondenții din Marea Britanie și 37% din Portugalia.
Organizația recomandă ca sprijinul psihosocial să fie anticipat înainte de dezastre, să fie ușor accesibil și să includă proceduri clare de trimitere către specialiști atunci când nevoile depășesc capacitatea familiilor sau comunităților locale. De asemenea, OMS cere evaluări mai riguroase ale intervențiilor pentru a determina ce funcționează, pentru cine și în ce condiții.