ACTUALIZARE Parlamentul European urmează să voteze Planul european de combatere a cancerului
Peste 200 de companii și organizații europene, printre care HORA și ACTIV din România, au solicitat Comisiei Europene ca viitoarea revizuire a legislației privind produsele din tutun și nicotină să ia în calcul, alături de obiectivele de sănătate publică, efectele asupra locurilor de muncă, investițiilor, veniturilor bugetare și competitivității economice. Demersul vine pe fondul pregătirii de către UE a revizuiri Directivei privind produsele din tutun (TPD), a Directivei privind publicitatea produselor din tutun (TAD) și a Directivei privind taxarea tutunului (TED). Inițiativele, deși analizate separat, afectează aceleași entități din lanțul valoric. Semnatarii, care reprezintă sectoare variate precum agricultura, procesarea, producția, distribuția, retail, ambalajele și ospitalitatea, consideră că sănătatea publică și competitivitatea economică trebuie urmărite în paralel, nu în detrimentul uneia dintre ele. Sectorul tutunului și al produselor noi cu nicotină susține peste 1,5 milioane de locuri de muncă în Uniunea Europeană. Contribuția anuală a lanțului valoric la PIB-ul UE este estimată la aproximativ 195 de miliarde de euro, iar accizele și TVA generează peste 107 miliarde de euro pe an. Impactul noilor reguli nu se va limita la producători, ci va resimți întregul lanț valoric, incluzând fermieri, furnizori de componente, logistică, comercianți și IMM-uri. EU Reporter specifică faptul că cifrele prezentate reflectă dimensiunea actuală a sectorului și nu estimează impactul viitoarelor schimbări legislative. Niște Sectorul se află deja într-o transformare majoră, datorată schimbării preferințelor consumatorilor și investițiilor de miliarde de euro în tehnologii noi, produse fără fum și lanțuri de aprovizionare avansate. Semnatarii susțin că măsurile viitoare trebuie să se bazeze pe dovezi științifice și date reale privind utilizarea produselor noi, luând în considerare și evaluările independentelor ale autorităților europene și internaționale. Aceștia cer ca noile reguli să țină cont de diferențele de risc între produse, fără a descuraja investițiile și inovarea în Europa. Comerțul ilicit reprezintă o preocupare majoră: aproximativ una din zece țigări consumate în UE este ilegală, provocând pierderi anuale de 13 miliarde de euro la bugetele publice. Semnatarii avertizează asupra riscului ca reglementările stricte să mute o parte a consumului către piața ilicită, exercitând presiune suplimentară asupra autorităților în lupta contra acestui fenomen. Printre semnatarii români se numără HORA, Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România, și ACTIV, Asociația pentru Combaterea Traficului Ilicit „Viitorul”. Prezența diversificată a organizațiilor subliniază mesajul conform căruia schimbarea legislației afectează întregul lanț valoric, nu doar producătorii. Mesajul central al scrisorii cere ca deciziile să țină cont de realitățile pieței, de efectele economice și sociale, solicitând reguli bazate pe dovezi și consultarea tuturor părților interesate. Noile reguli europene pentru produsele din tutun și nicotină pot avea implicații în lanț asupra economiei, vizând fermierii, furnizorii, logistică și IMM-uri. „Nu cerem Comisiei să renunțe la ambițiile sale în materie de sănătate publică. Îi cerem să asculte, să își respecte propriile reguli și să ia decizia corectă”, a declarat Nathalie Darge, secretar general al Tobacco Europe. Lanțul economic vizat este mult mai larg decât industria producătoare, incluzând fermieri, furnizori, logistică și IMM-uri. Principalele îngrijorări ale semnatarilor vizează impactul asupra firmelor mici și al comunităților de fermieri. Peter van der Mark, secretar general al European Smoking Tobacco Association, a alertat că multe companii membre sunt afaceri mici de familie, afectate de costuri și incertitudine. Przemysław Noworyta, secretar general al European Union of Tobacco Growers, a subliniat că deciziile de la Bruxelles ar putea afecta familiile de fermieri și regiunile rurale defavorizate pe termen lung.
Parlamentul European va vota joi raportul privind implementarea Planului european de combatere a cancerului, în contextul în care se discută și reglementarea produselor cu tutun și nicotină, inclusiv evaluarea efectelor acestora asupra sănătății înainte de lansarea pe piață.
Votul va determina poziția Parlamentului cu privire la cererile de modificare a politicilor europene în domeniul sănătății.
Solicitările europarlamentarului Vlad Voiculescu includ revizuirea legislației fără întârzieri și evaluarea impactului asupra sănătății pentru orice produs nou cu nicotină.
Europa Stănescu leagă această cerință de actualizarea Directivei europene privind tutunul din 2014 pentru a include produsele și dispozitivele apărute ulterior.
Un amendament semnat de europarlamentari, inclusiv opt români (Dan-Ștefan Motreanu, Daniel Buda, Gheorghe Falcă, Virgil-Daniel Popescu, Rareș Bogdan și Siegfried Mureșan de la PNL, Iuliu Winkler și Loránt Vincze de la UDMR), ar restrânge extinderea legislației și ar introduce luarea în calcul a efectelor asupra zonelor rurale.
Inițiativa România 2035 Fără Tutun identifică intervenția drept amendamentul 12, subliniind că acesta modifică formulările privind urgența revizuirii și categoriile de produse acoperite, deși păstrează obiectivul unei generații fără tutun până în 2040.
Textul înlocuiește solicitarea revizuirii „fără întârziere” cu „în timp util”, elimină enumerarea produselor noi și introduce condiționări privind impactul rural.
Organizația critică și amendamentul 14, atribuit grupului Patrioți pentru Europa (PfE), care elimină reafirmarea explicită a țintei 2040 și înlocuiește revizuirea urgentă cu referiri la profiluri de risc diferențiate.
Coaliția cere menținerea țintei 2040 și o legislație care să acopere explicit țigările electronice, tutunul încălzit, pliculețele cu nicotină și produsele viitoare.
Inițiativa respinge amendamentul 15 (PfE) privind eliminarea cererii de creștere a accizelor minime și amendamentul 1 (ECR) privind eliminarea resursei europene bazate pe accizele pe tutun.
Critici vizează și amendamentele 3, 4 și 5 (înlocuirea ambalajului neutru, modificarea publicității și eliminarea evaluării impactului pentru produsele noi), precum și amendamentul 16 (PfE) privind mediile fără fum.
Dezbaterea extinde criticile la alcool (respingerea autoreglementării), alimentație (susținerea etichetării nutriționale armonizate) și substanțele PFAS.
Organizația susține amendamentul 9 privind mesele școlare sănătoase și amendamentul 11 privind cardul digital pentru supraviețuitorii cancerului, ambele atribuite ECR.
Vlad Voiculescu prezintă 14 solicitări grupate în cinci domenii: tutun/nicotină, alți factori de risc, screening, drepturile pacienților și finanțare.
Voiculescu cere interzicerea publicității pentru produsele cu nicotină online și la casă, cu verificarea vârstei pentru vânzările online.
Pentru alcool, europeanul solicită afișarea ingredientelor și a avertismentelor de sănătate, plus o strategie împotriva consumului minorilor.
În alimentație, propunerea este stabilirea unei definiții europene a alimentelor ultraprocesate.
Mai.propune interzicerea accesului minorilor la solar în UE.
Voiculescu cere extinderea țintei de 90% la screening pentru toate cancerele relevante, inclusiv cele pulmonar, de prostată și de stomac.
Propunerile includ vaccinarea HPV pentru fete și băieți, plus recunoașterea screeningului pentru cancerul de sân și ginecologice ca drept al femeilor.
Pentru inteligența artificială în screening, europarlamentarul cere validare clinică, testare în condiții controlate și decontare.
Voiculescu susține extinderea dreptului de a fi uitat la creditele pentru locuințe pentru supraviețuitorii de cancer.
El cere simplificarea tratamentului într-un alt stat membru și accesul copiilor cu cancer la terapii noi și studii clinice, indiferent de țara rezidenței.
Pentru bugetul 2028–2034, se solicită cel puțin 2,5 miliarde de euro pentru cancer.
Monitorizarea va include indicatori cu ținte, un cadru pentru planurile naționale și includerea politicilor de cancer în evaluarea anuală a statelor.
Conform OMS, prevalența consumului curent de tutun a fost de 25,7% în UE în 2024 la persoanele cu cel puțin 15 ani, iar la adolescenții de 13-15 ani a fost de 12,9% pentru tutun și 15,8% pentru țigările electronice.
La nivel mondial, prevalența consumului de tutun este 19,5% la adulți, 10% la adolescenți, iar utilizarea țigărilor electronice la adolescenți este de 7,2%.
În UE, 1,4 milioane de decese prin cancer s-au înregistrat în 2023, 20% dintre ele fiind atribuibile tutunului.
La nivel global, ponderea deceselor prin cancer asociate consumului de tutun este de 25%.
Fumul de tutun conține peste 7.000 de substanțe chimice, din care cel puțin 70 sunt cancerigene, asociindu-se cu cel puțin 20 de tipuri de cancer.
OMS susține acoperirea tuturor categoriilor de produse, avertismentelor sanitare, restricțiilor publicității și aposibilității statelor membre de a adopta măsuri mai stricte.
Prezentarea indică o reducere de 17% a prevalenței consumului de tutun între 2010 și 2025 în UE, sub ținta de 30%.
Votul asupra raportului privind Planul european de combatere a cancerului stabilește poziția Parlamentului.
Nu există un termen general de cinci ani pentru implementare; obligațiile depind de actele juridice adoptate ulterior.
Dezbaterea vizează dubla miză: controlul tutunului și al nicotinei, precum și prevenția, diagnosticul, tratamentul și finanțarea.