Camera Deputaților a respins definitiv proiectul de lege privind prevenirea epuizării profesionale, cunoscut sub denumirea de „legea burnoutului”, închidând astfel demersul legislative inițiat de ministerul Economiei, Irineu Darău, și de senatoarea Cynthia Păun. Proiectul nu a mai primit avizul favorabil al Senatului, motiv pentru care a fost respins și la nivelul camerei inferioare, conform procedurilor constituționale pentru legile care vizează drepturile și libertățile cetățenilor.
Inițiativa legislativă propunea includerea definiției epuizării profesionale în legislația muncii din România și instituia mecanisme de prevenție și sprijin pentru salariați. Printre măsurile propuse se numărau dreptul angajaților de a semnala riscurile de epuizare fără teama de represalii, obligația angajatorilor de a informa anual salariații cu privire la riscuri și metodele de prevenire, precum și posibilitatea finanțării parțiale sau totale a serviciilor de sprijin psiho-emoțional pentru reducerea stresului profesional.
Votul din plenul Senatului a evidențiat diviziunile politice privind această temă. Doar 15 senatori au votat pentru proiect, în timp ce 37 au fost împotrivă și 51 s-au abținut. Criticii inițiativei, inclusiv Consiliul Economic și Social (CES) și Consiliul Legislativ, au argumentat că legislația existentă, în special Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă, acoperă deja aspectele legate de riscurile psihosociale. De asemenea, au fost ridicate îngrijorări legate de clarețea criteriilor propuse pentru identificarea salariaților expuși la burnout, care ar fi putut genera probleme de discriminare.
Cynthia Păun, vicepreședinta comisiei pentru muncă și solidaritate socială din Senat, a argumentat în fața Senatului că burnout-ul este un fenomen real, recunoscut de Organizația Mondială a Sănătății, care afectează atât angajații, cât și performanța economică. Ea a subliniat că proiectul nu introduce sancțiuni excesive și nu creează obligații financiare majore pentru angajatori, ci propune doar informare, evaluarea riscurilor și mecanisme de prevenție.
Irineu Darău, ministrul Economiei și unul dintre inițiatorii proiectului, a exprimat regretul pentru respingerea legii, considerând că reprezintă o oportunitate pierdută de a recunoaște oficial și de a preveni epuizarea profesională. El a remarcat că lipsa unei reglementări specifice lasă angajații în vulnerabilitate, fără un cadru legal adaptat nevoilor specifice ale epuizării profesionale, care nu se suprapune perfect asupra unor diagnostice precum depresia sau anxietatea, deși acestea pot fi consecințe ale acesteia.