Europarlamentarul Rareș Bogdan a reacționat la finalizarea negocierilor pentru bugetul UE 2027, acușându-i pe cei trei piloni ai UE (Comisia, Consiliul și Parlamentul) de cinism și respingând acordul provizoriu.
Bogdan a criticat faptul că promisiunea istorică privind egala subvenție pe hectar pentru fermierii din România față de cei din Franța sau Germania a fost „ștearsă de pe agendă”. El a caracterizat situația ca o „palmă grea” pentru agricultura românească.
Într-un post pe Facebook, eurodeputatul a scris că decalajul istoric rămâne bătut în cuie, iar agricultura română este condamată la statutul de „rangul doi”. El a solicitat corectarea acestei nedreptăți în următorul cadru financiar multianual prin aducerea plății pe hectar la nivelul Vestului.
Potrivit calculelor prezentate de Rareș Bogdan, bugetul 2027 se stabilizează la 199,7 miliarde de euro. Subvențiile directe pentru suprafață și animale au scăzut la 40,4 miliarde de euro, dintr-un total de 57,1 miliarde de euro alocate capitolului „Resurse Naturale și Mediu”. Restul fondurilor sunt orientate către proiecte de mediu și climă.
Eurodeputatul a notat o scădere dramatică a sumelor, subliniind că fermierii europeni primesc acum cu câteva miliarde mai puțin față de perioada 2014-2020 (41-44 miliarde euro/anuar), chiar și sumele brute pe hârtie.
Rareș Bogdan a evidențiat creșterea costurilor de producție cu peste 30% în ultimii ani (motorină, îngrășăminte, semințe). El consideră imposibilă creșterea plăților pe hectar pentru România fără tăieri pentru fermierii din Vest și anunță că bătălia principală se mută pe noul cadru financiar multianual.
O a doua critică majoră vizează fondurile pentru infrastructura locală. Bogden afirmă că banii pentru spitale, școli și drumuri au fost „confiscați” în favoarea tranziției verzi.
Deși o coaliție de 17 state membre, inclusiv România, a solicitat protejareaPoliticii de Coeziune, Comisia Europeană ar fi impus obligativitatea redirecționării banilor către directive ideologice noi.
Din cele 75,7 miliarde de euro alocate capitolului, Coeziunea clasică a rămas la 58,4 miliarde de euro. Regulamentele obligă acum administrațiile locale să cheltuiască cote importante din acești bani pe tranziție verde, tehnologii strategice, apărare și locuințe.
Consecința directă a acestor decizii este blocarea dezvoltării comunităților românești, care încă au nevoie de infrastructură de bază.
Rareș Bogdan cere pentru noul cadru financiar multianual o subvenție corectă de 200 de euro/hectar pentru fermieri și fonduri de coeziune neatinse pentru dezvoltarea satelor și orașelor, acuzând utilizarea unor artificii contabile și semantice de către Bruxelles.
Europarlamentarul Rareș Bogdan a reacționat la aprobarea cadrului financiar 2027, acuzând-o pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de standarde duble și de tratamentul discriminatoriu față de România și celelalte state est-europene.
Bogden susține că Fondul de Coeziune a fost redirecționat către tranziția verde și apărare, neglijând investițiile esențiale în rețelele de apă, școli și spitale.
Politicianul a postat pe Facebook: „Ursula și-a bătut joc din nou de fermierii români și toți est-europenii. Promisiunea că fermierul român va primi aceeași subvenție pe hectar ca cel din Franța sau Germania a fost îngropată. Agricultorii noștri sunt condamnați să rămână europeni de rangul doi”.
Eurodeputatul atrage atenția că, din aproape 200 de miliarde de euro ai bugetului 2027, doar puțin peste 40 de miliarde sunt destinate fermierilor, deși costurile activităților agricole au crescut semnificativ, considerând necesară refacerea „anvelopei” agricole în noul cadru multianual.
Potrivit calculelor prezentate de Rareș Bogdan, bugetul pentru 2027 se stabilizează la 199,7 miliarde de euro, iar capitolul „Resurse Naturale și Mediu” include 57,1 miliarde de euro, dintre care doar 40,4 miliarde sunt subvenții directe pentru suprafață și animale; restul finanțează proiecte de mediu și climă.
În perioada 2014-2020, fermierii europeni primeau anual între 41 și 44 de miliarde de euro, suma brută descrescând acum cu câteva miliarde, în timp ce costurile la motorină, îngrășăminte și semințe au crescut cu peste 30%, fiind considerat imposibilă creșterea plăților pentru România fără tăieri la vecinii din Vest.
Din cele 75,7 miliarde de euro allocate capitolului Coeziune, partea clasică este redusă la 58,4 miliarde de euro, iar regulamentele obligă administrarea a cote uriașe către tranziția verde, tehnologii strategice, apărare și locuințe, transformând fondurile în „pușculiță de rezervă” pentru prioritățile de la Bruxelles.
Bogden a condamnat artificialitățile contabile ale Comisiei, care, deși a evitat comasarea oficială a Poliicii de Coeziune cu agricultura, a schimbat destinația banilor, într-o perioadă de inflație galopantă care a erodat puterea de cumpărare a euro-urilor alocate dezvoltării.
Eurodeputatul a avertizat că România este „trasă pe sfoară prin artificii contabile și semantice”, solicitând pentru noul CFM o subvenție corectă la hectar de 200 de euro pentru fermieri și fonduri de coeziune neatinse pentru infrastructura satelor și orașelor.