Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a respins joi șapte acțiuni introduse de Polonia împotriva unor măsuri esențiale din pachetul european „Fit for 55”, care face parte din Pactului Verde European (Green Deal). Potrivit unui comunicat oficial al instanței de la Luxemburg, hotărârile reprezintă un eșec major pentru încercările Varșoviei de a bloca legislația climatică europeană, într-un context în care mai multe guverne solicita relansarea anumitor obiective de mediu.
Legile contestate vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, și atingerea neutralității climatice până în 2050. Una dintre cele mai importante măsuri menținute de instanță privește obiectivul european de reducere cu 100% a emisiilor de CO₂ pentru autoturismele și vehiculele comerciale ușoare noi, începând din 2035. Practic, producătorii auto trebuie să elimtre treptat modelele convenționale pe benzină și motorină din oferta de vehicule noi, fără însă a impune o interdicție generală asupra tranzacțiilor cu mașini second-hand.
O altă măsură crucială menținută de CJUE este extinderea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii prin mecanismul ETS2. Acesta vizează emisiile generate de combustibilii utilizați în transportul rutier și în încălzirea clădirilor, inclusiv carburanții auto și combustibilii fosili pentru locuințe. Sistemul urmează să devină pe deplin operațional în 2028. Spre deosebire de o taxă directă, ETS2 obligă furnizorii să cumpere certificate, costurile putând fi transferate, parțial sau integral, în prețurile plătite de consumatori. Uniunea Europeană a prevăzut un Fond Social pentru Climă pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile și microîntreprinderile afectate de tranziție.
Pe lângă regulile pentru automobile și ETS2, Polonia a încercat să anuleze cinci acte legislative suplimentare. Acestea privesc obiectivele naționale de reducere a emisiilor în agricultură, transporturi și gestionarea deșeurilor, absorbția carbonului prin utilizarea terenurilor, mecanismul de stabilizare a pieței certificatelor, normele privind eficiența energetică și Mecanismul de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM). CBAM introduce un cost al carbonului pentru anumite produse importate, reducând avantajul competitiv al producătorilor din țări cu reguli de mediu mai puțin stricte.
Litigiile au fost inițiate în perioada în care Polonia era guvernată de partidul național-conservator Lege și Justiție (PiS). Șase acțiuni au fost depuse în iulie și august 2023, iar a șaptea a fost introdusă pe 14 decembrie 2023, ziua de după instalarea guvernului proeuropean condus de Donald Tusk. Deși noua administrație a promis îmbunătățirea relațiilor cu Bruxellesul, aceasta a decis să nu retragă procesele. Argumentul central al Poloniei, sprijinit de faptul că legislația afectează structura energetică dependentă de cărbune, a fost că deciziile ar fi trebuit luate prin unanimitate în Consiliul UE.
Curtea de Justiție a respins această interpretare, stabilind că măsurile contestate puteau fi adoptate prin procedura legislativă ordinară, în care Consiliul UE decide prin majoritate calificată, alături de Parlamentul European. Judecătorii au explicat că efectele economice indirecte nu justifică necesitatea unanimității și au respins afirmațiile potrivit cărora legislația ar încălca principiul solidarității energetice sau ar afecta nejustificat bunăstarea populației. Instanța a precisat că hotărârile mențin în vigoare cadrul legislativ actual, dar nu impedă instituțiile europene să modifice regulile printr-o nouă procedură.