Răzvan Prisada, președintele Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), a emis un avertisment privind utilizarea scăpată de sub control a medicamentelor împotriva obezității, în special a celor din clasa GLP-1. Potrivit lui Prisada, terapiile moderne, decontate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru pacienții diagnosticați cu diabet zaharat de tip 2, ajung frecvent la persoane care nu au această afecțiune, ci doresc să slăbească pentru motive estetice.
Șeful ANMDMR a explicat, în cadrul dezbaterilor dedicate lansării Cartei Albe a Obezității organizate de COPAC și EndoPacienți, că perspectivele terapeutice s-au schimbat radical față de acum 15 ani, când singurele opțiuni erau chirurgia bariatrică sau medicamentele din clasa amfetaminelor. El a descris direct practicile abusive: „destul de multe nepoate ale bunicilor bolnave de diabet slăbesc în perioada în care bunicile folosesc GLP-1, sau li se prescrie și li se decontează acest tratament”.
Răzvan Prisada a avertizat că, din cauza utilizării necontrolate și a unor pacienți care apelează la tratamente în scop estetic, rapoartele oficiale privind reacțiile adverse sunt mult sub nivelul real. El a subliniat faptul că nicio moleculă activă nu este lipsită de riscuri sau de interacțiuni periculoase, aspecte care sunt ignorate în goana după slăbire.
Președintele ANMDMR a tras un semnal de alarmă asupra faptului că democratizarea accesului la medicamente, care va deveni posibilă odată cu apariția generelor mai ieftine și a formelor orale (comprimate), poate amplifica un comportament periculos. „Atât timp cât am o pastilă minunată sau două la îndemână, nu mai contează ce mai fac în timpul zilei”, a explicat Prisada, avertizând că accesul la medicație nu rezolvă problema dacă nu este privit într-un context de stil de viață sănătos.
În ce privește decontarea tratamentelor pentru obezitate, Răzvan Prisada a explicat că ANMDMR nu a primit până în prezent o solicitare de evaluare în vederea rambursării pentru această indicație, deoarece nu a existat un program dedicat sau un cadru național specific.
Carta Albă a Obezității, inițiată de asociațiile de pacienți și specialiștii din sănătate, își propune să creeze acest cadru național, recunoscând obezitatea ca boală cronică de sine stătătoare și asigurând un traseu terapeutic complet sub strictă supraveghere medicală.
Potrivit datelor prezentate în România, 1 din 3 adulți suferă de obezitate.