Producția industrială din România a înregistrat o scădere de 2,6% în august 2026 față de aceeași lună a anului 2025, conform datelor Eurostat. În același interval, Polonia a raportat o creștere de 1,8%, iar Ungaria un avans semnificativ de 8,8%. Bulgaria a înregistrat și ea o scădere, de 5,4%, iar media Uniunii Europene s-a situat la minus 0,2%.
În primele opt luni ale anului 2026, producția industrială din România a scăzut cu 3,7% comparativ cu perioada similară din 2025. Deși în august producția a crescut ușor față de iulie (+1,6%), nivelul absolut a rămas sub cel din august 2025. Indicatorul PMI pentru industria prelucrătoare, calculat de S&P Global pentru Banca Comercială Română (BCR), a coborât la 48,7 puncte în octombrie 2026, după ce în septembrie se aflase la 50,9 puncte. Valoarea de sub 50 de puncte indică retragerea activității în sectorul industrial, după trei luni consecutive de expansiune, comenziile noi, producția și exporturile scăzând din nou.
Datele Inspectoratului Național de Statistică (INS) indică o deteriorare persistentă a performanței industriale. Pe baza seriei statistice raportate la baza 2021=100, indicele producției industriale a variat astfel: 101,7 puncte în 2022, 99,2 în 2023, 97,5 în 2024 și 97,2 în 2025. În primele opt luni din 2026, media a atins aproximativ 93,7 puncte, față de 97,3 puncte în aceiași perioadă din anul precedent. Dacă tendința negativă persistă până la finalul anului, România ar putea înregistra al patrulea an consecutiv de contracție a producției industriale.
Structura economiei românești s-a modificat semnificativ în ultimul deceniu. Conform Raportului de țară al Comisiei Europene din 2026, ponderea industriei în PIB a scăzut de la 25% în 2015 la 20% în 2020 și la 16,8% în 2025. În industria prelucrătoare, declinul este și mai accentuat, contribuția scăzând de la 20% în 2016 la 11,9% în 2025. Compus din sectoare intensivescuenergie, dependența de prețurile energiei și de cererea externă exercită presiuni majore. Față de nivelul din 2021, producția din industria metalelor de bază a scăzut cu 24%, cea chimică cu 18%, iar cea a lemnului cu 16%.
Exporturile rămân un motor crucial, dar insuficient pentru a compensa scăderea producției interne. Aproximativ 40% din exporturile de produse manufacturate ale României sunt destinate Germaniei, ceea ce le expune fluctuațiilor economiei germane. Sectorul auto, care reprezintă o treime din totalul exporturilor și până la jumătate din industria prelucrătoare, este strâns integrat în lanțurile globale de aprovizionare. Valoarea exporturilor FOB a atins 96,61 miliarde de euro în 2025, cu 4,2% mai mult față de 2024, mașinile și echipamentele de transport reprezentând 46,6% din total.
Perspectivele pentru 2026 sunt modeste. În prognoza actualizată pentru rectificarea bugetară, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează o reducere de 3,4% a valorii adăugate brute din industrie. Acest indicator, care măsoară contribuția sectorului la PIB, diferă de indicele producției industriale care urmrește volumul bunurilor fabricate.