Economia României ar putea să se majoreze cu 2,2% în 2027, după o contracție de 0,5% estimată pentru 2026, potrivit raportului „ING Global Outlook 2027”, publicat astăzi. Raportul mai arată că inflația medie va coborî de la 8,5% la 4,7%, însă reducerea dobânzilor depinde de evoluția prețurilor la energie și de stabilitatea cursului.
România intră în 2027 cu perspectiva unei reveniri economice, dar cu o inflație încă ridicată față de cea din regiune. ING estimează că PIB-ul va crește cu 1,8% în primul trimestru față de aceeași perioadă din 2026, cu 2,5% în al doilea, cu 2,4% în al treilea și cu 2,1% în ultimul. Pentru 2028, banca proiectează o creștere de 2,4%. În 2027, România ar avansa într-un ritm apropiat de Cehia (2,1%) și Bulgaria (2,3%), sub Ungaria (2,7%) și Polonia (2,9%).
Scăderea inflației ar deveni mai vizibilă în a doua jumătate a anului. ING estimează pentru România o rată anuală medie de 6% în primul trimestru, de 5% în al doilea, de 4% în al treilea și de 3,6% în ultimul trimestru. Media pe întregul an, de 4,7%, ar rămâne peste cea prognozată pentru Cehia (3,2%), Bulgaria și Polonia (câte 3,3%) și Ungaria (3,4%). Pentru 2028, banca anticipează o inflație medie de 3,5% în România.
Potrivit ING, România și Ungaria se îndreaptă spre dobânzi mai mici, cu condiția ca situația geopolitică să se stabilizeze, iar șocul energetic să slăbească suficient pentru a reduce presiunea asupra monedelor și a așteptărilor de inflație. În Polonia, în schimb, economiștii băncii anticipează majorări cumulate de 0,5 puncte procentuale până în primul trimestru din 2027. În scenariul în care scumpirea energiei se transmite mai puternic în restul prețurilor, Banca Națională a României ar amâna prima reducere până când ar avea dovezi mai clare că inflația scade durabil. Expunerea regiunii vine atât din ponderea energiei în bugetele gospodăriilor, cât și din rolul industriilor energointensive.
ING estimează un preț mediu de 77 de dolari pe baril pentru petrolul Brent în 2027. Prognoza admite episoade de tensiune între SUA și Iran, dar presupune că livrările din Golful Persic vor continua fără întreruperi importante sau prelungite. În aceste condiții, oferta ar depăși tot mai mult cererea pe parcursul anului. Un acord între Washington și Teheran ar putea împinge cotațiile și mai jos.
Pe piața gazelor, revenirea livrărilor de gaz natural lichefiat din Golf contează direct pentru Europa. Într-un scenariu mai îndrăzneț, ING vede posibilă coborârea cotației europene de referință TTF sub 40 de euro pe MWh înainte de sfârșitul anului 2027. Scenariul presupune normalizarea fluxurilor de GNL din Golf încă de la începutul anului. Intrarea în funcțiune a unor noi capacități americane de export ar ajuta, de asemenea, la refacerea stocurilor pentru iarna 2027-2028.
Obiectivul pentru Europa este mai larg decât factura la gaze. Centrele de date concurează cu gospodăriile și industria pentru energie, iar producătorii europeni pornesc, în evaluarea ING, cu un dezavantaj structural față de concurenții care plătesc mai puțin pentru electricitate și gaze. Dacă prețurile energiei rămân sus și împing în sus și alte prețuri, băncile centrale ar putea fi obligate să înăsprească politica monetară. Efectul s-ar resimți și în sectoare fără legătură directă cu boomul tehnologic, dar mult mai sensibile la costul creditului.
În Statele Unite, investițiile în centre de date, cipuri și modele de inteligență artificială susțin economia, dar expansiunea rămâne inegală. Câștigurile de pe piețele financiare încurajează consumul gospodăriilor cu venituri mari, în timp ce încetinirea creșterii salariilor pune presiune asupra familiilor cu venituri mici și medii. Și în industrie se vede diferența dintre producția avansată, care creează locuri de muncă, și ramurile cu utilizare intensivă a forței de muncă, unde activitatea rămâne mai slabă. În acest context, o corecție bursieră ar putea lovi tocmai consumul care a susținut creșterea.
ING estimează că inflația medie din SUA va scădea de la 3,5% în 2026 la 2,4% în 2027. Banca vede o nouă majorare a dobânzii Fed în decembrie 2026, urmată de o pauză în cea mai mare parte a lui 2027, cu rata proiectată la 4% la sfârșitul anului. Un salt al creșterii americane la 5% apare în raport ca scenariu alternativ, condiționat de câștiguri de productivitate rapide și răspândite în economie prin adoptarea inteligenței artificiale. În scenariul advers, o escaladare a conflictului cu Iranul și un nou șoc al prețurilor la energie ar putea împinge dobânda Fed peste 5% și ar crește riscul de recesiune.
În zona euro, stimulul bugetar al Germaniei și ieftinirea treptată a energiei ar susține revenirea, în timp ce costul finanțării și presiunea asupra salariilor reale ar frâna consumul și investițiile, în special în construcțiile rezidențiale. ING estimează că activitățile legate de inteligența artificială ar adăuga aproximativ 0,1 puncte procentuale la creșterea zonei euro. Diferențele dintre marile economii rămân vizibile. Banca prevede o creștere de 1,1% în Germania și de 1,9% în Spania, față de 0,5% în Franța și 0,6% în Italia. Inflația medie din zona euro ar coborî la 2,5%, de la 3,2% în 2026, iar dobânda la facilitatea de depozit a BCE ar încheia anul la 2,5%.
Pentru China, ING anticipează o creștere de 4,5% în 2027, față de 4,6% în 2026. Investițiile slabe și revenirea lentă a încrederii limitează cererea internă. Banca se așteaptă ca autoritățile chineze să continue să sprijine economia prin măsuri fiscale și monetare țintite, în timp ce politica industrială rămâne orientată spre tehnologie și producția cu valoare adăugată mai mare.
În pofida tarifelor și a tensiunilor geopolitice, ING estimează o creștere de aproximativ 3% a comerțului mondial cu bunuri în 2027. Companiile își pot schimba furnizorii, rutele și locul de producție, iar cererea de echipamente și infrastructură pentru inteligența artificială ar urma să susțină schimburile, în special în Asia. Un risc identificat în raport este extinderea disputelor de la tarife la proprietatea asupra activelor strategice. O fabrică de baterii, o uzină de semiconductori sau un centru de date ar putea ajunge sub presiune din cauza identității proprietarului, chiar dacă investiția a fost inițial încurajată pentru locurile de muncă pe care le aducea.