Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România, Florin Barbu, a anunțat intenția de a extinde plafonarea adaosurilor comerciale, o măsură care în prezent se aplică la 17 categorii de alimente, deși inițial introdusă în 2023 și prelungită ulterior. Propunerea a stârnit reacții puternice din partea mediului economic, cu economisti și reprezentanți ai retailerilor avertizând asupra consecințelor negative potențiale ale unei astfel de intervenții statale pe scară largă.
Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România și proprietarul lanțului Paco Supermarkets, a criticat ferma propunerea. Acesta a sugerat că, dacă măsura ar fi extinsă la toate produsele și serviciile din România, ar putea duce la un „tsunami” al scumpirilor în sectoare precum detergenții, hainele sau electrocasnicele. El a menționat că produsele alimentare cu adaos plafonat reprezintă aproximativ 5% din vânzările de retail, în timp ce alimentele totale constituie 70%, restul fiind constituit din alte categorii de bunuri.
Paraschiv a evidențiat și provocările cu care se confruntă producătorii români, precum costurile mai ridicate față de competitorii din Spania și problemele legate de pestă porcină, care determină importul de carne din țări vecine. De asemenea, a criticat birocracia excesivă impusă de multiple instituții de control (Garda de Mediu, ANPC, DSV), considerând că aceasta afectează competitivitatea afacerilor mici.
George Bădescu, directorul executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRC), a declarat că așteaptă clarificări despre strategia și obiectivele precise ale ministerului. În contrast, economiștii au taxat dur inițiativa. Consultantul fiscal Emilian Duca a acuzat propunerea de a duce la înlocuirea producției interne cu importuri, invocând precedentele din Ungaria unde măsuri similare au dus la apariția penuriei pe rafturi.
Profesorul de economie Bogdan Glăvan a descris măsura ca fiind un exemplu de „analfabetism economic”. El a susținut că prețurile sunt determinate de cerere și ofertă și că intervenția statului creează dezechilibre. Glăvan a comparat situația cu cea a medicamentelor, unde există deja reglementări similare în România, ceea ce duce la dispariția anumitor produse din farmacii. De asemenea, a menționat că măsurile populiste de acest tip sunt frecvente în politica românească.