ACTUALIZARE Proxima Fusion, parteneriat japonez pentru prima centrală de fuziune nucleară
Compania germană Proxima Fusion a semnat memorandumuri de înțelegere cu grupurile industriale japoneze Fujikura și Kyoto Fusioneering pentru a dezvolta un lanț de producție dedicat componentelor critice ale primei centrale comerciale de fuziune din lume. Acordurile au fost semnate la Tokyo, în prezența cancelare germane Friedrich Merz și a premierului nipon Sanae Takaichi, în cadrul unei vizite dedicate consolidării relațiilor economice bilaterale.
Principala colaborare vizează producția la scară industrială a benzilor metalice supraconductoare la temperaturi înalte (HTS) în Germania, în landul Saxonia Inferioară. Proxima Fusion intenționează să fabrice aproximativ 5.000 de kilometri de bandă HTS anual până în 2030 la această unitate, proiect estimat la 140 de milioane de euro. Această bandă este esențială pentru fabricarea magneților puternici care izolează plasma în reactoarele de tip „stellarator”. Start-up-ul cu sediul la München, evaluat la 2,7 miliarde de dolari după o rundă de finanțare de 468 de milioane de dolari din iulie (susținută inclusiv de Google), are nevoie de circa 20.000 de kilometri de bandă pentru reactorul demonstrativ „Alpha” și de 40.000 de kilometri pentru centrala commercială „Stellaris”.
Celălalt parteneriat se concentrează pe dezvoltarea de gyrotroni de nouă generație cu grupul Kyoto Fusioneering, dispozitive care generează microunde de mare putere pentru încălzirea plasmei. Directorul executiv al Proxima Fusion, Francesco Sciortino, a estimat că compania își propune să obțină un câștig net de energie la începutul anilor 2030. Ann Mettler, președintele think-tank-ului Catalyse Europe, a subliniat importanța strategică a construirii unui lanț de aprovizionare industrial funcțional în Europa pentru a reduce dependența de resurse externe și a menține competitivitatea în fața jucătorilor din SUA și China.
ACTUALIZARE Proxima Fusion, parteneriat japonez pentru prima centrală de fuziune nucleară
Compania germană de energie Proxima Fusion a semnat acorduri de cooperare cu grupurile industriale japoneze Fujikura și Kyoto Fusioneering pentru dezvoltarea tehnologiilor necesare construirii unei centrale comerciale de fuziune nucleară. Parteneriatele au fost anunțate în Tokyo, în prezența cancelarului german Friedrich Merz și a premierului nipon Sanae Takaichi, marcând un pas important în colaborarea bilaterală pentru avansarea acestei tehnologii emergente.
Unul dintre acorduri vizează colaborarea cu Fujikura pentru producția la scară industrială a benzilor supraconductoare de înaltă temperatură (HTS). Aceste materiale, esențiale pentru fabricarea magneților puternici care mențin plasma în interiorul reactorului, sunt în prezent produse de un număr redus de companii la nivel global, reprezentând un colț de gât pentru industria fuziunii. Proxima Fusion analizează construirea unei fabrici în landul german Saxonia Inferioară, o investiție estimată la 140 de milioane de euro. Unitatea ar urma să producă aproximativ 5.000 de kilometri de bandă supraconductoare anual până în 2030. Finanțarea parțială provine dintr-o rundă de capital de 468 de milioane de dolari, obținută în iulie, care a evaluat startup-ul german la 2,7 miliarde de dolari, printre investitori figurând și Google.
Proxima Fusion estimează că va avea nevoie de aproximativ 20.000 de kilometri de material supraconductor pentru reactorul experimental Alpha și de încă 40.000 de kilometri pentru viitoarea centrală comercială Stellaris. Al doilea parteneriat, cu Kyoto Fusioneering, se concentrează pe dezvoltarea unor dispozitive care generează microunde de mare putere, necesare pentru încălzirea plasmei.
Fuziunea nucleară reproduce procesul prin care Soarele produce energie, prin unirea nucleelor atomice ușoare la temperaturi extrem de ridicate. Spre deosebire de fisiunea nucleară utilizată în centralele actuale, această tehnologie promite cantități mari de energie fără emisii directe de carbon și cu volume mult mai reduse de deșeuri radioactive de lungă durată. Producerea comercială a electricității prin fuziune nucleară nu a fost însă demonstrată până în prezent.
Directorul general al Proxima Fusion, Francesco Sciortino, estimează că societatea ar putea obține un câștig net de energie la începutul anilor 2030. Compania dezvoltă un reactor de tip stellarator, care utilizează câmpuri magnetice complexe pentru a menține plasma la temperaturile necesare reacției de fuziune.
„Dacă Europa va fi prima care dezvoltă această tehnologie, vom avea un avantaj uriaș, dar esențială va fi construirea lanțului de aprovizionare”, a declarat Ann Mettler, președinta organizației Catalyse Europe. Aceasta a subliniat importanța transformării avantajului acumulat în cercetarea științifică într-o capacitate industrială competitivă. Mettler a atras atenția că Europa trebuie să reducă dependența energetică și tehnologică de alte regiuni. Contextul global include competiția acerbă cu jucători precum grupurile americane Commonwealth Fusion Systems și Helion Energy, compania canadiană General Fusion, proiectele susținute de statul chinez și firma japoneză Helical Fusion.
Compania germană Proxima Fusion, unul dintre cele mai bine finanțate start-up-uri europene din domeniul fuziunii nucleare, a încheiat acorduri de cooperare cu grupurile industriale nipone Fujikura și Kyoto Fusioneering, cu scopul de a dezvolta un lanț de producție dedicat componentelor critice necesare construirii primei centrale comerciale de fuziune din lume, informează CNBC. Memorandumurile de înțelegere au fost semnate la Tokyo, în prezența cancelarului german Friedrich Merz și a premierului nipon Sanae Takaichi, în cadrul vizitei efectuate de oficialul german pentru aprofundarea relațiilor economice bilaterale. Acordul încheiat cu Fujikura vizează explorarea producției la scară industrială în Germania - în landul Saxonia Inferioară - a benzii metalice supraconductoare la temperaturi înalte (HTS), un material deficitar la nivel mondial, dar esențial pentru fabricarea magneților puternici care izolează și controlează plasma în interiorul reactoarelor de tip „stellarator”. Totodată, parteneriatul cu Kyoto Fusioneering urmărește dezvoltarea gyrotronilor de nouă generație, dispozitive care generează microunde de mare putere pentru încălzirea plasmei. Directorul executiv și cofondatorul Proxima Fusion, Francesco Sciortino, a subliniat că grupul Fujikura este un lider consacrat în producția de supraconductori: „Ei consideră că această bandă are potențialul de a deveni următoarea fibră optică”. Start-up-ul cu sediul la Munich intenționează să producă anual aproximativ 5.000 de kilometri de bandă HTS până în 2030 la unitatea planificată din Saxonia Inferioară, proiect estimat la 140 de milioane de euro. Investația va fi susținută parțial din fondurile atrase în cadrul unei runde de finanțare de 468 de milioane de dolari derulate în iulie, operațiune care a evaluat compania - susținută inclusiv de grupul american Google (Alphabet) - la 2,7 miliarde de dolari. Conform proiectului tehnic, Proxima Fusion va avea nevoie de aproximativ 20.000 de kilometri de bandă supraconductoare pentru reactorul demonstrativ „Alpha” și de alți 40.000 de kilometri pentru viitoarea centrală comercială „Stellaris”. Francesco Sciortino a arătat că ținta companiei este obținerea unui câștig net de energie la începutul anilor 2030, punctând: „Putem gestiona complexitatea în proiectare și fabricație, dar considerăm că este esențial să existe simplitate în operare”. La rândul său, Ann Mettler, președinta think-tank-ului Catalyse Europe și fostă vicepreședintă a Breakthrough Energy, a afirmat că dezvoltarea tehnologiei reprezintă un imperativ strategic: „Europa este o regiune săracă în resurse și depindem puternic de China. Lumea se află într-o competiție pentru supremația tehnologică - este un joc cu sumă zero. Fuziunea este soluția optimă, întrucât promite energie curată, abundentă și nelimitată”. Expertul a atras însă atenția că succesul european depinde de capacitatea de a transforma avansul științific într-un lanț de aprovizionare industrial funcțional, în contextul concurenței acerbe cu jucători privați sau de stat din Statele Unite și China, notează CNBC.