Aliodor Manolea dezvăluie cum magazinele și cinematografele utilizează psihologia pentru a modela comportamentul cumpărătorilor

Specialistul în stări ale conștiinței detaliază strategiile subtilizate prin care centrele comerciale și cineimele influențează partea invizibilă a minții noastre.

Aliodor Manolea dezvăluie cum magazinele și cinematografele utilizează psihologia pentru a modela comportamentul cumpărătorilor

La DC News, psihologul Aliodor Manolea a ilustrat mecanismele prin care centrele comerciale și cinematografele capitalizează vulnerabilitatea subconștientului uman față de influențe externe. Discuția s-a concentrat pe conceptul de stări amplificate ale conștiinței, definit ca momentul în care individul este total absorbit de o activitate curentă, cum ar fi vizionarea unui film, lectura unei cărți sau, în era contemporană, imersiunea în platforme digitale precum TikTok și Instagram. Manolea a subliniat că, în aceste situații, atenția este focalizată extrem de intens, iar reveria constituie un exemplu clar de stare în care mintea rămâne prizoniera propriilor gânduri interne.

În sectorul retail, magazinele suprasolicită creierul prin stimuli vizuali și auditivi intenționați, având scopul de a reduce vigilenta cumpărătorului. Psihologul a caracterizat această tactică drept o formă de hipnoz, în care tehniciile de orientare sau dispersare a atenției sunt aplicate într-un mod strategic. Produsele ambalate în culori vibrante, amplasate strategic pe rafturile superioare, sunt selectate deliberat pentru a capta imediat privirea și a induce dorința de cumpărare. De asemenea, expertul a evidențiat că utilizarea muzicii în reclame reprezintă o metodă significativ mai eficientă decât simpla expunere verbală a informației, permițând o absorbție mai profundă și persistentă a mesajului comercial.

Un exemplu ilustrativ menționat de expert provine din experimentele publicitare desfășurate în anii 1930. În acea perioadă, un cadru unic dintr-un film de lungmetraj – care se proiecta la standardul de 24 de cadre pe secundă – era temporar înlocuit cu un banner publicitar pentru Coca-Cola. Imaginea era afișată atât de rapid încât rămânea ascunsă conștientului, accesând doar subconștientul spectatorilor. Consecința directă a acestor experimente a fost remarcată în comportamentul publicului: la finalul proiecțiilor, peste jumătate dintre cei prezenți mergeau voluntar să cumpere Coca-Cola de la chioșcurile locale, dovedind astfel impactul masiv al sugestiei subliminare asupra deciziilor de consum.

Surse:
Categorii:
Entități:
Etichete: