ACTUALIZARE România, primul loc în UE la rezistența la antibiotice: 35.000 de decese anual
România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la indicele de rezistență la antibiotice, un fenomen alarmant care provoacă anual circa 35.000 de decese în blocul comunitar. Această amenințare se propagă rapid pe o axă triplă: între oameni, animale și mediul înconjurător.
Cazurile de pacienți infectați cu bacterii multirezistente care nu mai răspund la combinarea antibioticelor sunt din ce în ce mai frecvente. „Din păcate, unii oameni vor muri”, avertizează Fiona Walsh, profesoară la Universitatea Maynooth din Irlanda, într-un interviu pentru Euronews despre rezistența la antibiotice. „Rezistența la antibiotice înseamnă că bacteriile nu mai pot fi tratate cu medicamentele pe care le folosim de obicei împotriva lor”, explică cercetătoarea, care studiază fenomenul la oameni, animale și în mediu.
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) estimează că rezistența antimicrobiană provoacă aproximativ 35.000 de decese pe an în Uniunea Europeană. Impactul ei asupra sănătății este comparabil cu cel al gripei, tuberculozei și HIV/SIDA la un loc. Perspectivele pe termen lung sunt și mai sumbre. Un studiu publicat în revista The Lancet estimează că rezistența bacteriilor la antibiotice ar putea provoca direct 39 de milioane de decese în lume între 2025 și 2050. Contribuie la răspândirea acestui fenomen folosirea excesivă a antibioticelor la oameni, utilizarea lor la animale, igiena precară și poluarea. Bacteriile și genele care le fac rezistente circulă între oameni, animale și mediu. România a înregistrat cel mai mare indice compus de rezistență antimicrobiană din UE: în 2022–2023, aproape 70% dintre izolatele bacteriene erau rezistente la antibioticele-cheie. Consumul de antibiotice a fost în 2023 de 26 de doze zilnice la 1.000 de locuitori, față de o medie OCDE de 16, și nu s-a schimbat în ultimul deceniu, conform OCDE. Situația este deosebit de critică în cazul bacteriei Klebsiella pneumoniae, frecventă în infecțiile din spitale. Rezistența la carbapeneme, antibiotice de ultimă linie, a ajuns în România la 50,3%. Doar Grecia și Bulgaria stau mai rău la acest capitol, arată un raport publicat în Frontiers in Microbiology. Comportamentul populației agravează problema: aproximativ unul din șase români recurge la administrarea de antibiotice fără rețetă medicală. Consumul ridicat de antibiotice în România, de 26 de doze zilnice la 1.000 de locuitori în 2023, depășește semnificativ media OCDE de 16 doze. Această tendință este persistentă, consumul nefiind modificat substanțial în ultimul deceniu. La bacteria Klebsiella pneumoniae, frecventă în infecțiile din spitale, rezistența la carbapeneme, antibiotice de ultimă linie, a ajuns în România la 50,3%. Doar Grecia și Bulgaria stau mai rău, arată Frontiers in Microbiology. Aproximativ unul din șase români a luat antibiotice fără rețetă, contribuind la propagarea rezistenței. Aceste date provin din reportaje bazate pe studii internaționale și rapoarte OCDE.
Rezistența la antibiotice reprezintă o amenințare majoră la adresa sănătății publice, iar datele recente evidențiază o situație alarmantă în Europa. Conform Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), rezistența antimicrobiană este responsabilă pentru aproximativ 35.000 de decese pe an în Uniunea Europeană, un număr comparabil cu cel al deceselor cauzate de gripă, tuberculoză și HIV/SIDA combinat. Proiecțiile pe termen lung sunt și mai sumbre: un studiu publicat în revista The Lancet estimează că, între 2025 și 2050, rezistența bacteriilor la antibiotice ar putea provoca direct 39 de milioane de decese la nivel mondial.
România se află în fruntea statisticilor negative privind rezistența antimicrobiană în UE. În perioada 2022-2023, țara a înregistrat cel mai mare indice compus de rezistență antimicrobiană din Uniune. Datele indică faptul că aproape 70% dintre izolatele bacteriene analizate au fost rezistente la antibioticele-cheie. Situația este deosebit de critică în cazul bacteriei Klebsiella pneumoniae, frecventă în infecțiile nosocomiale, unde rezistența la carbapeneme, considerate antibiotice de ultimă linie, a atins 50,3%. Doan Grecia și Bulgaria prezintăindicatori mai defavorabili pentru această specificație.
Consumul de antibiotice în România rămâne semnificativ peste media europeană. În 2023, s-a înregistrat un consum de 26 de doze zilnice la 1.000 de locuitori, în contrast cu media Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care se situează la 16. Aceasta este o tendință persistentă, deoarece consumul nu a suferit schimbări substanțiale în ultimul deceniu, conform datelor OCDE. În plus, comportamentul populației contribuie la propagarea fenomenului: aproximativ unul din șase români recurge la administrarea de antibiotice fără rețetă medicală.