ACTUALIZARE România a cerut Comisiei Europene discuții preventive cu rețelele sociale abia după primul tur prezidențial din 2024
În 2024, România a organizat cinci cicluri electorale, însă autoritățile au solicitat Comisiei Europene întâlniri preventive cu rețelele sociale abia după primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie. Autoritățile române au reclamat manipularea algoritmilor TikTok în favoarea candidaturii lui Călin Georgescu, un outsider care a acumulat vizibilitate semnificativă în sondaje înainte de prima rundă de vot.
Comisia Europeană a declanșat la 17 decembrie 2024 o anchetă împotriva TikTok pentru presupuse încălcări ale Regulamentului privind serviciile digitale (DSA). Procedura a pornit de la o sesizare a Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), formulată pe 26 noiembrie 2024. În urma anchetei, gigantul chinez riscă o amendă maximă de 6% din cifra de afaceri globală, o sumă estimativă de aproximativ două miliarde de dolari.
Slovacia a fost prima dintre statele analizate care a solicitat o masă rotundă preventivă, la 26 februarie 2024, înainte de alegerile prezidențiale programate pentru primăvara anului. Celelalte state membre menționate și-au exprimat solicitarea în ordine cronologică următoare: Luxemburg pe 7 martie și 7 mai (pentru alegerile europarlamentare), Slovenia pe 21 martie, Austria pe 30 august (înainte de parlamentare) și Irlanda pe 13 noiembrie, cu un week-end înainte de propriul tur de scrutin.
O portavoce a Comisiei Europene a reiterat că organizarea meselor rotunde intră în competența statelor membre și a coordonatorilor DSA naționali, dar care vor fi detaliați mai jos. „Alegerile țint de competența națională. Prin urmare, mesele rotunde sunt organizate de statele membre, mai exact de autoritățile DSA (coordonatorii serviciilor digitale), la latitudinea acestora”, a declarat reprezentantul european. Prima masă rotundă organizată sub egida Comisiei pentru România a avut loc la 29 noiembrie 2024, în ziua în care Comisia a transmis și o solicitare de informații către TikTok. La 6 decembrie, Bruxelles-ul a discutat cu coordonatorii DSA despre probele emergente, inclusiv indiciile privind conturile străine care vizau diaspora româncică.
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), în rolul de Coordonator al Serviciilor Digitale din România, a explicat că legislația europeană nu obligă statele să ceară astfel de întâlniri preventive. „Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) nu prevede expres o procedură specifică prin care statele membre să solicite, înaintea alegerilor, organizarea unei „mese rotunde” cu experți europeni și platforme online. De asemenea, Regulamentul nu instituie obligația statelor membre de a solicita o asemenea reuniune”, a precizat ANCOM. „Supravegherea și asigurarea respectării acestor obligații revin exclusiv Comisiei Europene, iar îndeplinirea acestor obligații de către platforme nu este nicicum condiționată de organizarea unei mese rotunde”, a adăugat autoritatea.
ANCOM a organizat propriile întâlniri cu reprezentanții TikTok și Meta și a informat ministerele și autoritățile electorale despre obiectivele DSA încă de la data de 31 mai 2024. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a confirmat implicarea în acest format de lucru intern al autorităților. „Autoritatea a organizat în anul 2024 multiple întâlniri cu autoritățile implicate în procesul electoral pentru a prezenta legislația națională și rolul Regulamentului privind serviciile digitale în context electoral. Totodată, a transmis către instituții publice informări... și a organizat întâlniri cu represenții TikTok și Meta privind stabilirea unor canale de comunicare prioritare”, au declarat reprezentanții ANCOM. În august 2024, ANCOM și AEP au transmis o adresă comună platformelor Meta, Microsoft, X, TikTok și Google, conținând datele alegerilor și obligațiile ce le revin odată cu demararea procesului.
La 29 noiembrie 2024, ulterior primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie, serviciile Comisiei Europene au organizat o masă rotundă online cu ANCOM, alte autorități, ONG-uri și platformele, vizând evaluarea riscurilor și măsurile de atenuare în contextul scrutinelor din România. Liderii politici români au pus accent pe vulnerabilitățile democratice generate de tehnologie și inteligența artificială. Președintele României, Nicușor Dan, și președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, au participat la o reuniune a CCR care a dezbătut riscurile tehnologiei în contextul societății informaționale.
Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a amintit invalidarea alegerilor prezidențiale din 2024, decizia luată în decembrie, și a cerut atenție sporită față de pericolele digitale la nivel global. „În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a invalidat întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, cu consecința reluării sale în integralitate. În martie 2025, Curtea Constituțională a Republicii Bulgaria a invalidat parțial rezultatele alegerilor parlamentare din octombrie 2024. Chiar dacă nu este singulară, hotărârea Curții Constituționale a României a atras atenția lumii întregi cu privire la riscurile tehnologiilor digitale și inteligenței artificiale...”, a transmis Tănăsescu. Președintele Nicușor Dan a evidențiat noile metode de manipulare politică din campaniile moderne, discutând despre legitimitatea electorală în societatea informațională. „Trebuie să ne uităm la cum se desfășoară campania și, mai ales, la modul în care cetățenii pot să-și formeze opiniile”, a afirmat Nicușor Dan, subliniind că alegerile nu mai rezumă legitimitatea la numărarea corectă a voturilor. Președintele României a enumerat vulnerabilitățile democratice: manipularea algoritmică, publicitatea politică direcțională, campaniile inautentice de influență și utilizarea inteligenței artificiale pentru materiale false, care pun în pericol vocea legitemă a cetățeanului.
ACTUALIZARE România a cerut Comisiei Europene întâlniri preventive cu rețelele sociale abia după primul tur al alegerilor din 2024
România a solicitat Comisiei Europene organizarea unei întâlniri cu reprezentanții marilor platforme online pentru prevenirea interferențelor electorale abia pe 26 noiembrie 2024, după primul tur al alegerilor prezidențiale, câștigat de Călin Georgescu. Mai multe state europene au realizat acest demers înaintea scrutinurilor din 2024. În 2024, România a organizat cinci runde electorale, inclusiv alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie, alegerile prezidențiale și pe cele parlamentare. Autoritățile române au apelat la mecanismul de consultare cu platformele abia după primul tur al scrutinului prezidențial din 24 noiembrie, când au apărut acuzații privind manipularea algoritmilor TikTok.
Comisia Europeană poate investiga și sancționa direct marile companii de tehnologie pentru nerespectarea normelor digitale. Autoritățile române susțin, totuși, că organizarea meselor rotunde nu era obligatorie și că au desfășurat separat mai multe întâlniri cu instituțiile implicate în procesul electoral și cu reprezentanții platformelor online.
Subiectul manipulării algoritmilor și al influenței tehnologiei asupra alegerilor a revenit în atenție în cadrul unei conferințe la care au participat președintele României, Nicușor Dan, și președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu.
Comisia Europeană a deschis o anchetă privind TikTok după primul tur al alegerilor prezidențiale din România. Pe 17 decembrie 2024, Comisia Europeană a declanșat o anchetă împotriva TikTok pentru o presupusă încălcare a Regulamentului privind serviciile digitale (DSA). Investigația viza obligația platformei de a evalua și de a diminua eventualele riscuri de interferență în primul tur al alegerilor prezidențiale din România, desfășurat pe 24 noiembrie 2024. TikTok era suspectat că ar fi permis manipularea algoritmilor, astfel încât un candidat aproape necunoscut până atunci, Călin Georgescu, să beneficieze de o vizibilitate crescută și să ajungă pe primul loc în primul tur al scrutinului. Ancheta Comisiei Europene a pornit de la o sesizare transmisă de Consiliul Național al Audiovizualului pe 26 noiembrie 2024. Până la acel moment, România organizase alegerile europarlamentare și locale, pe 9 iunie, și primul tur al alegerilor prezidențiale, pe 24 noiembrie. Urmau alegerile parlamentare, programate pentru 1 decembrie. Înaintea acestor scrutinuri, autoritățile române nu solicitaseră Comisiei Europene organizarea unor întâlniri cu reprezentanții rețelelor sociale pentru discutarea riscurilor de interferență electorală.
Comisia Europeană are atribuții directe în supravegherea marilor companii de tehnologie, printre care Google, Apple, Meta și Microsoft. În baza Regulamentului privind serviciile digitale, platformele online foarte mari au obligația de a identifica, analiza și diminua riscurile sistemice asociate serviciilor pe care le furnizează. Printre riscurile sistemice se numără amenințările la adresa drepturilor fundamentale, a libertății de exprimare, a pluralismului mass-mediei, a securității publice și a proceselor electorale. Nerespectarea obligațiilor prevăzute de DSA poate atrage sancțiuni financiare de până la 6% din cifra de afaceri globală anuală a unei companii. În cazul TikTok, la venituri din publicitate estimate la 33,1 miliarde de dolari în 2025, o astfel de sancțiune ar putea ajunge la aproape două miliarde de dolari.
Mai multe state europene au solicitat Comisiei Europene organizarea unor mese rotunde cu reprezentanții marilor platforme online înaintea scrutinurilor din 2024. Slovacia a participat pe 26 februarie 2024 la o masă rotundă organizată de Comisia Europeană, în perspectiva alegerilor prezidențiale programate în martie și aprilie. Luxemburg a solicitat pe 7 martie o masă rotundă pentru alegerile europarlamentare din iunie, cerând o a doua întâlnire pe 7 mai. Slovenia a transmis o solicitare similară pe 21 martie. Austria a cerut organizarea unei mese rotunde pe 30 august, în perspectiva alegerilor parlamentare din septembrie, iar Irlanda a făcut același demers pe 13 noiembrie 2024, înaintea alegerilor din 29 noiembrie. Aceste întâlniri puteau fi organizate de Comisia Europeană la solicitarea statelor membre care se pregăteau de alegeri, dar mecanismul nu era obligatoriu.
Solicitarea României de organizare a unei mese rotunde cu reprezentanții giganților IT a fost transmisă Comisiei Europene prin intermediul Consiliului Național al Audiovizualului abia pe 26 noiembrie 2024, după primul tur al alegerilor prezidențiale și după apariția acuzațiilor privind manipularea algoritmilor TikTok. Întâlnirea a avut loc pe 29 noiembrie, cu doar două zile înaintea alegerilor parlamentare din România. Între timp, întregul proces electoral pentru alegerea președintelui României a fost anulat, iar turul al doilea nu s-a mai desfășurat. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a explicat că organizarea acestor întâlniri ține de decizia autorităților naționale. „Alegerile țin de competența națională. Prin urmare, mesele rotunde sunt organizate de statele membre, mai exact de autoritățile DSA (coordonatorii serviciilor digitale), la latitudinea acestora”, a transmis reprezentantul Comisiei Europene. Acesta a detaliat și măsurile luate de instituția europeană după primirea solicitării din partea României: prima masă rotundă a avut loc la 29 noiembrie 2024, iar Comisia a transmis TikTok o solicitare de informații în aceeași zi. Vineri, 6 decembrie, Comisia a discutat cu toți coordonatorii serviciilor digitale cu privire la măsurile luate până în acel moment și la răspunsul la dovezile emergente, inclusiv indiciile conform cărora conturi din alte state membre au vizat diaspora românească. Reprezentantul Comisiei a subliniat că instituția europeană nu intervine în alegerile naționale, ci urmărește, în limitele competențelor sale, să asigure condiții de concurență echitabile pentru toți candidații.
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a explicat că Regulamentul privind serviciile digitale nu stabilește o procedură specifică prin care statele membre să solicite, înaintea alegerilor, organizarea unor astfel de întâlniri. „Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) nu prevede expres o procedură specifică prin care statele membre să solicite, înaintea alegerilor, organizarea unei „mese rotunde” cu experți europeni și platforme online. De asemenea, Regulamentul nu instituie obligația statelor membre de a solicita o asemenea reuniune”, a transmis autoritatea. ANCOM a precisat că regula fac o singură referire la conceptul de masă rotundă, însă aceasta privește modul în care furnizorii platformelor online foarte mari își concep măsurile pentru evaluarea și diminuarea riscurilor sistemice. Responsabilitatea evaluării și diminuării riscurilor asociate serviciilor online revine platformelor, în timp ce supravegherea și asigurarea respectării acestor obligații sunt în competența exclusivă a Comisiei Europene. „Supravegherea și asigurarea respectării acestor obligații revin exclusiv Comisiei Europene, iar îndeplinirea acestor obligații de către platforme nu este nicicum condiționată de organizarea unei mese rotunde”, a mai transmis ANCOM. Organizarea meselor rotunde înaintea alegerilor și a exercițiilor de simulare de tip „tabletop” reprezintă o recomandare inclusă în Setul de instrumente DSA privind alegerile. ANCOM a desfășurat mai multe activități în perioada premergătoare alegerilor din 2024, inclusiv întâlniri cu autoritățile implicate și cu reprezentanții platformelor online. În aprilie 2024, instituția a participat la un exercițiu de tip „tabletop” organizat de Comisia Europeană, prezentând scenarii de lucru și identificând posibile soluții împreună cu reprezentanții marilor platforme online, organizații neguvernamentale și coordonatori ai serviciilor digitale. În cursul anului 2024, ANCOM a organizat întâlniri cu instituțiile implicate în procesul electoral pentru prezentarea legislației naționale și a rolului DSA. De asemenea, a organizat discuții cu reprezentanții TikTok și Meta pentru stabilirea unor canale prioritare de comunicare. În august 2024, ANCOM și Autoritatea Electorală Permanentă au transmis o adresă comună către Meta, Microsoft, X, TikTok și Google, conținând informații despre calendarul alegerilor și obligațiile platformelor. ANCOM a informat, pe 31 mai 2024, mai multe instituții publice despre aplicarea DSA și a Legii nr. 50/2024, printre acestea numărându-se toate ministerele, CNA, ASF, ANSPDCP și IGP. Instituția a avut reuniuni cu AEP, BEC și CNA, prezentându-le obiectivele DSA fără a implica direct Comisia Europeană. Activitățile desfășurate în 2024 au fost ulterior incluse, în linii mari, în Setul de instrumente privind alegerile. Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a transmis că ANCOM a solicitat participarea unui reprezentant al AEP la întâlniri având ca obiect chestiuni referitoare la existența conținutului ilegal în mediul online, precum și metode de abordare a acestor probleme. Riscurile pe care tehnologiile digitale și inteligența artificială le pot reprezenta pentru procesele democratice au fost discutate în cadrul unei reuniuni organizate de Curtea Constituțională a României pe 6 noiembrie. Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a făcut referire la anularea alegerilor prezidențiale din România și la invalidarea parțială a rezultatelor alegerilor parlamentare din Bulgaria. „În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a invalidat întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, cu consecința reluării sale în integralitate. În martie 2025, Curtea Constituțională a Republicii Bulgaria a invalidat parțial rezultatele alegerilor parlamentare din octombrie 2024. Chiar dacă nu este singulară, hotărârea Curții Constituționale a României a atras atenția lumii întregi cu privire la riscurile tehnologiilor digitale și inteligenței artificiale...”, a declarat Simina Tănăsescu. Președinta CCR a vorbit și despre rolul tot mai important al informației și tehnologiei în societate, dar și despre riscul transformării atenției umane într-un bun comercial. „Aceasta ar trebui să conducă la un salt calitativ al democrației... Cu toate acestea, trebuie să admitem că în societatea informațională putem întâlni, uneori, și o mercantilizare a atenției umane”, a mai afirmat Simina Tănăsescu. La același eveniment, președintele Nicușor Dan a declarat că legitimitatea alegerilor nu mai poate fi analizată doar prin prisma corectitudinii numărării voturilor, ci și prin modul în care se desfășoară campaniile electorale și prin felul în care cetățenii își formează opiniile. El a enumerat printre vulnerabilitățile societăților democratice manipularea algoritmică, publicitatea politică direcționată, campaniile inautentice de influență politică și folosirea inteligenței artificiale pentru producerea de materiale false. Nicușor Dan a avertizat și asupra riscului ca vocea cetățenilor să fie acoperită de algoritmi, iar dreptul fundamental de a fi informat să fie distorsionat. La alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024, Călin Georgescu (independent) și Elena Lasconi (USR) au obținut cele mai multe voturi, calificându-se în turul 2. Surprinzător, Marcel Ciolacu, fostul premier și președinte PSD, deși era favoritul sondajelor, a ieșit abia pe locul 3. Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur, câștigat de Călin Georgescu, după ce documente desecretizate și prezentate în ședința CSAT arătau că Georgescu a beneficiat de finanțări dubioase, promovări suspecte pe TikTok pentru creșterea rapidă a popularității și posibile ingerințe ale Rusiei în procesul electoral. Pe 26 februarie 2025, fostul candidat la prezidențiale a fost ridicat din trafic și dus la Parchetul General, care a stabilit că a comis mai multe infracțiuni, inclusiv instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, după ce CCR a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale. El a mai fost acuzat că a pus la cale un plan de destabilizare a României cu ajutorul mercenarilor conduși de Horațiu Potra. În aceeași zi, Georgescu a fost plasat sub control judiciar, care a fost prelungit succesiv. Ulterior, prin decizia BEC și a CCR, Călin Georgescu nu a mai avut voie să candideze la alegerile prezidențiale din 4 mai 2025.
România a solicitat Comisiei Europene organizarea de întâlniri cu reprezentanții marilor platforme tehnologice pentru prevenirea interferențelor electorale abia după primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, care a fost câștigat de Călin Georgescu, care a fost promovat de algoritmii TikTok. În contrast cu state precum Luxemburg, Slovenia, Austria și Slovacia, care au demarat aceste discuții în prima jumătate a anului 2024, înainte de propriile tururi de scrutin, autoritățile române au trimis o cerere oficială prin intermediul Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) pe 26 noiembrie 2024, după trei runde electorale înregistrate în acel an.
Rolul Comisiei Europene este crucial în contextul Regulamentului privind serviciile digitale (DSA), deoarece Bruxelles-ul are competența de a investiga și de a sancționa financiar platformele care nu respectă normele privind riscurile sistemice. Conform datelor prezentate, România nu a folosit această cale preventivă în timpul alegerilor europarlamentare și locale din 9 iunie 2024, nici în cea premergătoare parlamentarelor din 1 decembrie 2024. Sesiunea cu giganții IT, mediată de CE, s-a desfășurat doar la 29 noiembrie 2024, cu trei zile înainte de scrutinul parlamentar și la scurt timp după ce CNA a raportat manipulări algoritmice care l-au ridicat pe Georgescu, un outsider, pe prima poziție în sondaje.
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), care acționează drept Coordonator al Serviciilor Digitale în România, a respins ideea că există o obligație legală de a convoca astfel de mesese rotunde înainte de alegeri. ANCOM argumentează că DSA impune platformelor să își evalueze propriile riscuri sistematice, iar coordonatorii naționali nu sunt obligați să organizeze aceste întâlniri. Instanța a subliniat că, în 2024, ANCOM a participat la un exercițiu de tip „table-top” organizat de Comisia Europeană în aprilie și a ținut întâlniri multiple cu AEP, BEC și CNA, prezentându-le obiectivele regulamentului fără a implica instituția europeană.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a confirmat că un reprezentant al său a participat la aceste reuniuni organizate de ANCOM, cu subiectul conținutului ilegal online și al metodelor de combatere a acestuia. În paralel, președintele României, Nicușor Dan, și președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, au subliniat în noiembrie și decembrie 2024 importanța tehnologiei și a inteligenței artificiale în distorsionarea proceselor democratice. Curtea Constituțională a României a anulat ulterior întregul proces electoral pentru alegerile prezidențiale, marcând un precedent global în recunoașterea riscurilor digitale asupra legitimității alegerilor.
Autoritățile din România au solicitat Comisiei Europene organizarea de întâlniri cu platformele sociale abia după primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, la trei luni distanță de începerea consultărilor similare în alte state membre. România s-a confruntat în 2024 cu cinci cycle electorale distincte, dar a depus abia la sfârșitul lui noiembrie o solicitare de consultare cu reprezentanții platformelor, o dată după primul tur prezidențial marcat de controverse legate de algoritmii TikTok.
Măsura a precedat cu doar câteva zile declararea de către Comisia Europeană a unei anchete împotriva TikTok pentru nerespectarea normelor DSA. Cererea a fost formalizată de Consiliul Național al Audiovizualului pe 26 noiembrie 2024, după ce au avut loc în acel an tururile de scrutin pentru alegerile europarlamentare, locale și pentru primul tur prezidențial. Până la momentul respectiv, România nu utilizase procedura de convocare a unor astfel de discuții preventive nici în timpul scrutinelor din 9 iunie 2024, nici în cele premergătoare parlamentarelor.
Sub egida Regulamentului privind serviciile digitale, TikTok riscă sancțiuni financiare de până la 6% din cifra de afaceri anuală, ceea ce corespunde unei amenzi estimative de 2 miliarde de dolari. În contrast, Slovacia a inițiat proceduri similare în februarie 2024, pentru alegerile prezidențiale programate în martie și aprilie. Luxemburg a solicitat Comisiei organizarea unei mese rotunde în luna martie 2024, cu o lună înainte de alegerile europarlamentare din iunie, solicitând o a doua întâlnire mai târziu, în mai. Slovania a trimis o cerere similară Consiliului Comisiei în martie 2024. Austria a demarat acest proces de cooperare cu Bruxelles-ul în august 2024, înaintea alegerilor parlamentare de septembrie. Irlanda a solicitat la rândul său Comisiei Europene o masă rotundă cu giganții IT în noiembrie 2024, înainte de propriul tur de scrutin din 29 noiembrie. O purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a explicat că mesele rotunde cad în competența statelor membre și a coordonatorilor DSA naționali. Comisia a transmis ulterior o cerere de informații către TikTok chiar în ziua sesiunii și a discutat cu coordonatorii serviciilor digitale digitale la începutul lunii decembrie, subliniind necesitatea asigurării condițiilor de concurență echitabile. ANCOM, în calitate de coordonator al serviciilor digitale, a declarat că DSA nu impune obligativitatea organizării acestor întâlniri preelectorale. Responsabilitatea evaluării și atenuării riscurilor sistemice revine exclusiv platformelor și Comisiei Europene. Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații a menționat că organizarea unor astfel de activități și a exercițiilor de simulare „table-top” se regăsește printre recomandările din Setul de instrumente DSA pentru alegeri. În aprilie 2024, ANCOM a participat la un astfel de exercițiu organizat de Comisia Europeană, unde s-au prezentat ipoteze de lucru privind riscurile electorale. Pe parcursul anului, autoritățile au organizat multiple întâlniri cu diverși actori implicați în procesul electoral, cu scopul de a explica legislația și rolul DSA, fără a implica instituția europeană în mod direct. Abordarea preponderent națională s-a mutat spre Bruxelles abia după apariția semnalelor de manipulare a algoritmilor TikTok în contextul scrutinului prezidențial. ANCOM a informat mai multe instituții publice, inclusiv ministere și poliție, cu privire la aplicarea DSA încă de pe data de 31 mai 2024. Activitățile desfășurate de ANCOM se aliniază liniar Setului de instrumente privind alegerile, pentru care nu au existat protocoale formale scrise. Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a confirmat participarea unui reprezentant la aceste dezbateri privind conținutul ilegal și metodele de combatere a acestuia.
În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a invalidat întregul proces electoral prezidențial, un demers similar, deși parțial, având loc în martie 2025 în Bulgaria, dar care a atras atenția globală asupra vulnerabilităților democratice digitale. Președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a subliniat în noiembrie și decembrie 2024 rolul crescând al tehnologiei în distorsionarea proceselor democratice. Simina Tănăsescu avertiza asupra riscului de mercantilizare a atenției umane în societatea informațională. Curtea a găzduit anterior, în noiembrie, o reuniune sub egida Asociației Curților Constituționale Francofone cu tema societății informaționale și democrația constituțională. Președintele României, Nicușor Dan, a accentuat la acel eveniment importanța modului în care cetățenii își formează opinia în campanie. Șeful statului a descris vulnerabilitățile majore ale democrațiilor democratice moderne. Nicușor Dan a enumerat manipularea algoritmică, publicitatea politică direcțională, campaniile de influență inautentice și utilizarea inteligenței artificiale pentru producerea materialelor false. Aceste practici riscă să determine ca vocea legitimă a cetățeanului să nu mai fie auzită, distorsionând dreptul fundamental de a fi informat.