ACTUALIZARE Detalii despre cheltuielile procedurii de anulare în cazul Gabriel Resources
Ministerul Finanțelor nu a precizat suma stabilită în sarcina companiilor pentru această ultimă procedură, precum și valorile cheltuite de statul român. În ceea ce privește primul arbitraj, hotărârea din 2024 a stabilit deja sumele pe care companiile trebuie să le ramburseze României. La aceste sume se adaugă o dobândă simplă, calculată de la 8 martie 2024 până la plata integrală, în funcție de dobânda titlurilor de stat americane cu termen de trei luni. De asemenea, ambele părți au depus situațiile cheltuielilor pentru noua procedură la data de 1 iulie 2026.
România nu va plăti despăgubirile de aproximativ 6,5 miliarde de dolari cerute de Gabriel Resources în dosarul Roșia Montană. Comitetul ad-hoc al Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții (ICSID) a respins integral cererea de anulare formulată de companie, menținând hotărârea arbitrală din 8 martie 2024.
Decizia din 13 noiembrie este definitivă și închide ultima cale extraordinară de atac într-un litigiu care a durat mai bine de zece ani, de la înregistrarea cererii de arbitraj în 2015 până la epuizarea procedurii de anulare. Reclamanții au fost obligați și la plata cheltuielilor aferente procedurii de anulare, conform unui comunicat de presă al Ministerulului Finanțelor Ministerul Finanţelor.
Suma pretinsă de Gabriel Resources, echivalentul a aproximativ 31,5 miliarde lei (circa 1,5% din PIB-ul României estimat pentru anul 2026), a reprezentat cea mai mare pretenție financiară formulată vreodată împotriva statului român într-un arbitraj internațional. Compania susținuse că România a încălcat Acordurile bilaterale pentru promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor încheiate cu Canada (ratificat prin Legea nr. 356/2009) și cu Marea Britanie (ratificat prin Legea nr. 109/1995).
În cadrul procedurii de anulare, desfășurată între iulie 2024 și noiembrie 2026, Gabriel Resources a invocat o pretinsă constituire necorespunzătoare a tribunalului arbitral și o abatere gravă de la normele fundamentale de procedură, solicitând anularea integrală a hotărârii. În subsidiar, s-a cerut anularea parțială pentru presupusa depășire a competențelor și nemotivare. Toate aceste motive au fost respinse de Comitetul ad-hoc, format din dr. Eduardo Zuleta (președinte), prof. Lawrence Boo și prof. Maxi Scherer.
Ministerul Finanțelor a precizat că rezultatul confirmă respectarea obligațiilor internaționale ale statului român față de investitori și legalitatea deciziilor privind protecția mediului, a patrimoniului cultural și a intereselor comunităților locale. Peisajul minier de la Roșia Montană, inclus în 2021 pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, rămâne protejat, fără ca România să suporte costuri pentru apărarea acestor valori.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a descris decizia drept rezultatul unui efort instituțional și juridic susținut, depus timp de peste zece ani pentru protejarea interesului public, a mediului și a resurselor țării. Ministerul de Finanțe a anunțat, totodată, că va continua demersurile pentru recuperarea integrală a cheltuielilor de judecată.