În 2025, România a înregistrat aproximativ 13,9 milioane de sosiri în structurile de cazare, o scădere cu 2,4% față de anul anterior. Numai 18,6% dintre aceste sosiri au fost realizate de turiști străini, aceștia petrecând o medie de 2,1 zile în țară. Gradul net de ocupare a locurilor de cazare a scăzut cu 1,1 puncte procentuale, atingând 29,8%. Principalele țări de proveniență ale vizitatorilor internaționali au fost Germania, Italia și Israel, iar cele mai multe sosiri s-au înregistrat în București, Constanța și Brașov [s:E1022115|Adevărul].
Gheorghe Fodoreanu, fondatorul Comisiei de Incoming și fost președinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), consideră că România trebuie să abandoneze promovarea simplă a obiectivelor turistice și să vândă pachete complexe care să genereze venituri mai mari. El identifică turismul de afaceri (MICE) și turismul balnear ca având cel mai mare potențial comercial, urmate de circuitele culturale. Aceste segmente pot aduce vizitatori și în afara sezonului obișnuit sau pot fi comercializate global prin colaborări cu operatori speciali.
Fodoreanu critică lipsa unei ierarhii clare a produselor turistice în funcție de randamentul lor. Pentru ca circuitele culturale din Bucovina, Maramureș, Transilvania sau Delta Dunării să fie competitive, este necesară integrarea transportului, cazării și ghidajului. El subliniază că participarea la târgurile internaționale, cum a fost World Travel Market din Londra în noiembrie 2025, este insuficientă fără pregătire comercială și urmărirea contactelor. România a avut un stand de 304 metri pătrați, dar trebuie transpuse întâlnirile de afaceri în contracte concrete.
Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) atrage atenția asupra dispariției a aproximativ 25.000 de angajați față de 2024. Calculând un venit salarial mediu și contribuții, organizația estimează pierderi de 7,5 milioane de euro lunar pentru bugetul public, adică 90 de milioane de euro anual. FPIOR propune Guvernului un pachet de măsuri pentru perioada 2026-2029, care include reducerea TVA pentru HoReCa de la 11% la 9%, relansarea voucherelor de vacanță și eșalonarea datoriilor fiscale.
Bugetul național de promovare a turismului pentru 2026 a fost majorat la 4,5 milioane de euro, iar cu creditele de angajament depășește 20 de milioane de euro, conform ministrului Economiei. Aceste sume diferă de cele raportate de OECD, care arată o scădere a finanțării naționale totale, de la 55 de milioane de lei în 2024 la 26,8 milioane de lei în 2025, fonduri care acoperă și dezvoltarea infrastructurii. În ceea ce privește încasările, datele OECD indică o creștere a exporturilor de servicii de călătorie în prima jumătate a lui 2026, la 2,399 miliarde de euro.