La 10 noiembrie 2026, Eurostat a publicat datele privind fluxul migratoriu al cetățenilor ucraineni în Uniunea Europeană, evidențiind o situație divergentă pe continent: în timp ce totalul beneficiarilor protecției temporare a scăzut la 4,37 milioane, România a înregistrat o creștere de 1,8% a acestor cazuri în septembrie. Totalul beneficiarilor protecției temporare în UE a scăzut cu 61.055 de persoane la 30 septembrie 2026, ajungând la 4,37 milioane, cu excepția a 25 de state membre unde numărul a crescut. Cele mai semnificative scăderi au fost înregistrate în Polonia (-80.850 de persoane, explicată prin tranziția către permise de ședere obișnuite și eliminarea datelor inactiv) și în Cehia (-6.640 de persoane). Declinul net al întregii Uniuni Europene a fost de 61.055 de persoane, cel mai mare impuls venind din scăderea drastică din Polonia (-8,6%), cauzată de schimbări administrative majore. La 30 septembrie 2026, Germania lidera numărul total cu 1.300.070 de beneficiari (29,7%), urmată de Polonia (858.545, 19,6%) și Cehia (391.720, 9%), concentratele tripartite reunind peste jumătate din totalul european. Cehia avea cea mai ridicată densitate a beneficiarilor la 1.000 de locuitori (35,9), urmată de Slovacia (28,0) și Cipru (27,4), față de media UE de 9,7 la 1.000. Cetățenii ucraineni constituiau 98,5% din totalul beneficiarilor din UE în septembrie 2026, cu o compoziție demografică de 44,1% femei adulte, 27,9% bărbați adulți și 28,0% minori. Comparabilitatea datelor între statele membre este afectată de practici divergente de radiere și de excluderea unor categorii specifice, cum ar fi minorii, în anumite țări precum Franța. Mecanismul de protecție temporară, activat după invazia Rusiei în Ucraina din martie 2022, garantează drepturi de bază: ședere, acces la piața muncii, locuință, asistență medicală, socială și educație pentru copii. Consiliul UE a prelungit mecanismul protecției temporare până la 4 martie 2028, condiționând accesul noilor solicitanți care intră sub incidența obligațiilor militare ucrainene.
În septembrie 2026, România s-a situat pe locul al doilea în UE pentru creșterea absolută a numărului de beneficiari ai protecției temporare, cu 3.900 de persoane în plus față de august, fiind depășită doar de Germania (5.515 de persoane) și precedată de Italia (2.505 de persoane). În septembrie, au fost emise 46.610 noi decizii de acordare a protecției temporare în UE, cu 4.255 mai mult decât în august, un indicator distinct de totalul beneficiarilor de la sfârșitul lunii. Statisticile Eurostat nu reflectă neapărat fluxuri reale de intrare/ieșire, ci includ schimbări administrative și actualizări de status; creșterea din România nu indică neapărat o majorare a numărului de persoane care au traversat frontiera în septembrie. Avansul României în clasamentul absolut diferă de cel pe creștere procentuală: cu 226.695 de beneficiari la sfârșitul lui septembrie, România a avut o rată de creștere de 1,8%, în timp ce Italia a înregistrat 4,4% și Germania 0,4%. Este a doua lună consecutivă când România ocupă poziția a doua ca avans absolut în creșterea beneficiarilor de protecție temporară în UE, după Germania. Scăderile din registre nu trebuie confundate cu plecările sau reîntoarcerile în țara de origine; ele indică adesea schimbarea statutului legal de rezidență. Autoritățile europene disting între numărul de decizii emise lunar și totalul acumulat la capătul lunii, prevenind confuzia între volumul administrativ curent și statul populației protejate.