ACTUALIZARE Detalii suplimentare privind riscul de pierdere a fondurilor PNRR
Aceste documente suplimentare ar urma să demonstreze că investițiile și reformele asumate au fost realizate, chiar dacă unele nu au fost transmise la timp din cauza problemelor de coordonare și a capacității administrative.
Consultările au avut loc atât la nivel politic, cât și tehnic, incluzând discuții cu vicepreședintele Comisiei Europene responsabil de fondurile europene, iar premierul Luca Niculescu a abordat subiectul în cadrul unei discuții cu președinta Comisiei Europene.
Accesarea fondurilor este condiționată de îndeplinirea unor jaloane și ținte la termenele stabilite, nerespectarea acestora putând duce la suspendarea sau pierderea tranșelor de finanțare.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, a declarat, vineri 13 noiembrie, la Antena 3 CNN, că există riscul ca România să piardă suma de aproximativ 3,4 miliarde de euro din cele 6,4 miliarde de euro aferente cererilor de plată 5 și 6 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Motivul principal este reprezentat de jaloanele care nu au fost îndeplinite sau pentru care există neclarități, în special cele legate de Agenția Națională de Integritate (ANI) și de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).
Ghigiu a precizat că o decizie a Comisiei Europene (CE) privind cererea de plată 5 ar trebui comunicată la finalul săptămânii viitoare, iar o decizie privind cererea de plată 6 ar urma să fie aflată la finalul lunii noiembrie sau în primele zile ale lui decembrie. După primirea notificărilor oficiale, România are la dispoziție aproximativ două luni pentru a depune contestații și pentru a aduce documente justificative suplimentare.
„Riscul este să pierdem undeva în jur de 3,4 miliarde de euro, chiar mai mult de jumătate”, a explicat ministrul. El a menționat că, deși datele recente și discuțiile cu echipa de la Bruxelles arată o „oarecare îmbunătățire a situației” pe cererea 5, jaloanele referitoare la legea ANI și la reforma AMEPIP rămân în zona de „risc ridicat”. Guvernul susține că și-a îndeplinit obligațiile tehnice, inclusiv transpunerea legislației și întărirea capacității instituționale, dar Comisia Europeană analizează în continuare argumentele.
Întrebat despre demersurile depuse, Alexandru-Mihai Ghigiu a confirmat că a avut discuții la nivel politic cu vicepreședintele Comisiei Europene responsabil de fondurile de coeziune și cu președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, precum și cu premierul Luca Niculescu. Discuțiile s-au concentrat pe necesitatea analizării documentelor privind îndeplinirea țintelor, fără implicarea aspectelor politice.
Programul PNRR, aprobat inițial în octombrie 2021 cu o valoare de aproximativ 29,2 miliarde de euro, a fost renegociat de trei ori, ultima oară în iulie 2026, valoarea totală scăzând la 20,1 miliarde de euro (din care 13,57 miliarde granturi). Fondurile sunt alocate pentru investiții în infrastructură (autostrăzi, căi ferate), spitale, școli și clădiri publice.