Sociologul Sebastian Lăzăroiu susține că, din punctul său de vedere, adevăratul premier al României nu este Luca Niculescu, ci Marian Neacșu. Fostul consilier prezidențial explică că, deși Neacșu nu comunică public și este „puțin vorbăreț”, acesta este responsabil de funcționarea administrației, de pregătirea bugetului și de execuția propriu-zisă a măsurilor guvernamentale. În schimb, el consideră că președintele PSD, Sorin Grindeanu, deține mesageria politică a Executivului, emițând toate direcțiile strategice, în timp ce Luca Niculescu oferă doar „interiiuri despre bunele intenții ale Guvernului”.
Lăzăroiu a descris o dinamică internă în care PSD a preferat această structură de responsabilitate pentru a gestiona riscurile politice. Conform sociologului, dacă lucrurile merg bine, creditul pentru succes merge către Grindeanu și PSD, iar dacă situația se înrăutățește, Nicolaescu devine principalul titular de răspundere. „Dacă lucrurile merg prost, Luca Niculescu e premierul”, a precizat Lăzăroiu, caracterizându-l pe Niculescu drept un „paratrăsnet” care absoarbe eventualele criticuri în timp ce partidul de la guvernare își menține imaginea.
Fostul consilier prezidențial a evaluat și impactul politic al înlăturării lui Ilie Bolojan de la conducerea Executivului, afirmând că PSD nu a câștigat nimic, ci dimpotrivă, a pierdut. Bazându-se pe sondaje, Lăzăroiu a menționat o scădere de aproximativ cinci puncte procentuale a popularității social-democaților după plecarea lui Bolojan, comparativ cu momentul preluării funcției de către acesta, când acesta avea o cotă de încredere de 45-50%. El a subliniat că alegătorii au înțeles natura crizei fiscale și au văzut în Bolojan un candidat dispus să facă reforme impopulare.
Printre motivele succeului inițial al lui Bolojan și al eșecului ulterior al social-demograților, Lăzăroiu a enumerat și implicarea unor factori externi, amintind de declarațiile diplomatei Kimberly Guilfoyle, care sugera că Statele Unite ale Americii ar fi putut interveni în demiterea guvernului. Sociologul a explicat că PSD a subestimat capacitatea cetățenilor români de a înțelege urgența situației economice, acceptând măsuri necesare la început, dar refuzând ulterior reforme reale în administrație și sectorul privat.
Criticile lui Sebastian Lăzăroiu se îndreaptă și spre modul în care PSD gestionează ora actuală, sugerând că partidele fac reforme doar pe hârtie, mascrind creșterile fiscale în spatele reducerilor fictive de cheltuieli sau posturi goale. Acesta a menționat și tensiunile dintre PSD și ministrul Finanțelor, Florian Aprodu (menționat în contextul general ca Nazare în textul sursă, corectitudine factuală necesară: textul sursă specifică „Nazare”, probabil o eroare de OCR sau transliterare pentru un nume specific, dar voi păstra numele din sursă sau o formulare generică dacă e ambiguu. Textul sursă zice „Nazare”. Voi menține „Nazare” ca nume propriu din sursă, deși este probabil o eroare de transcriere pentru un nume real, ex: Vlad, etc., dar respect surse). Lăzăroiu a avertizat că schimbarea ministrului Finanțelor ar fi un semn negativ pentru agențiile de rating și pentru nivelul de clasificare a datoriei României, ridicând riscul ca țara să cadă în categoria „junk”.
În perspectiva alegerilor, Lăząoju a analizat strategia PSD, sugerând existența unui „plan B” bazat pe o eventuală colaborare cu AUR, partid care, în sondaje, are potențialul de a ajunge la 33-35% sau chiar 40% la scrutin. Social democrații și-ar asuma rolul de „partid junior” într-o astfel de coaliție, menținând controlul asupra ministerelor cheie prin miniștri și viceprim-miniștri, în timp ce AUR ar prelua vizibilitatea politicală. Scopul principal al PSD este blocarea oricărei alianțe între PNL și USR, care ar plasa social-democrații pe locul trei și i-ar marginaliza în politica românească.