Securitatea la târgurile de Crăciun din România și Europa: măsuri de protecție și recomandări de vigilență

Experții analizează riscurile și măsurile de siguranță implementate la târgurile de iarnă din Europa și România, în contextul amenințărilor teroriste și a aglomerației.

Securitatea la târgurile de Crăciun din România și Europa: măsuri de protecție și recomandări de vigilență

Târgurile de Crăciun atrag anual milioane de turiști, însă popularitatea acestora vine cu provocări suplimentare pentru autoritățile responsabile de securitate.

În România, luminițele au fost aprinse pe 13 noiembrie la Craiova și Sibiu, două dintre cele mai importante destinații de acest gen din țară. Pe lângă destinațiile din România, Austria sau Ungaria, orașe precum Strasbourg și Colmar din Franța, sau Nürnberg din Germania, sunt printre cele mai căutate atracții ale sezonului de iarnă.

Securitatea a devenit o prioritate majoră după incidente grave, precum atacul de la târgul de Crăciun din Strasbourg în 2018 și cel din Magdeburg, Germania, în 2024, care au evidențiat vulnerabilitatea spațiilor publice aglomerate. Măsurile de protecție includ acum controlul accesului, restricționarea traficului, supravegherea video, patrule și planuri specifice de intervenție. Atentatul din Strasbourg, produs pe 11 decembrie 2018, a fost unul dintre cele mai grave, rezultând cinci persoane decedate și 11 rănite. În decembrie 2024, un autoturism a intrat în mulțimea din târgul de Crăciun din Magdeburg, Germania, cauzând moartea a șase persoane și rănirea a peste 300 de oameni. Aceste incidente au scos în evidență riscurile legate de accesul vehiculelor în zonele aglomerate și dificultățile de intervenție rapidă în spații cu mii de vizitatori. Ca urmare, planurile de securitate au fost actualizate pentru a include bariere anti-vehicul și verificări riguroase la intrare.

Din cauza istoricului de atacuri, autoritățile din Strasbourg acordă o atenție sporită securității evenimentului. Pentru ediția din 2026 (programată între 26 noiembrie și 24 decembrie), municipalitatea din Strasbourg a anunțat verificări aleatorii ale pietonilor și bicicliștilor, controlul bagajelor voluminoase și restricționarea accesului vehiculelor în anumite perimetre municipalitatea a anunțat verificări. La Colmar, în Alsacia, sunt implementate perimetre de securitate, patrule pedestre, utilizarea dronelor poliției și prezența militarilor din operațiunea Sentinelle. Aglomerația și străzile înguste ale centrelor istorice reprezintă provocări suplimentare pentru evacuarea oamenilor sau intervenția forțelor de ordine. În Germania, măsurile de protecție au fost consolidate, în special privind accesul mașinilor în zonele pietonale, după tragedia din Magdeburg.

Avertismentele oficiale de călătorie indică un nivel ridicat de amenințare teroristă, recomandând vigilență sporită în locurile frecventate de turiști. În orașe ca Nürnberg și Dresda, organizatorii încearcă să echilibreze accesul facil al publicului cu necesitatea protecției fizice.

Expertul în studii de securitate Cătălin-Gabriel Done consideră că tensiunile internaționale actuale cresc gradul de alarmare al agenților de securitate. Done punctează existența unei polarizări sociale și a unei degradări a mediului de securitate, influențate de factori sociali și ideologici, ceea ce ar putea duce la sporirea măsurilor de siguranță și, eventual, la limitarea atmosferei festive. Expertul amintește că, în trecut, după atentatele din Germania, unele serile festive au fost anulate sau accesul a fost limitat, scenarii care s-ar putea repeta.

Pentru turiști, recomandările expertului includ citirea comunicatelor Ministerului Afacerilor Externe și creșterea vigilenței personale, adaptându-se la contextul actual de securitate. În ceea ce privește România, Cătălin-Gabriel Done estimează că serviciile de informații și structurile de forță își îndeplinesc rolul în combaterea terorismului. Expertul menționează că gradul de alertă în România este unul precaut, SRI-ul având capacitatea de a destructura activități periculoase, însă avertizează că terorismul a evoluat spre forme sociale și acțiuni hibride. Pericolele potențiale și atentatele au modificat modul în care se derulează activitățile cotidiene. Done subliniază creșterea vigilenței autorităților și menționează măsuri precum controlul frontierelor în Suedia sau combaterea terorismului cibernetic atribuit Federației Ruse.

Deși securitatea este esențială, expertul consideră că apărarea libertății rămâne o prioritate. Cătălin-Gabriel Done susține că reziliența statului și factorul democratic sunt singurele modalități de a face față radicalizării, refuzând ideea ca cetățenii din state precum Germania sau Belgia să își schimbe stilul de viață pentru a se adapta noilor veniți care nu acceptă modelul de libertate european. Expertul consideră că dreptul la liberă exprimare trebuie garantat, propunând mecanisme de protecție care să nu îngrădească libertățile fundamentale în numele securității statului.

Deschiderea târgurilor de la Craiova și Sibiu pe 13 noiembrie 2026 a generat o presiune suplimentară asupra măsurilor de siguranță din cauza numărului mare de vizitatori. Ca referință, la ediția precedentă, târgul din Craiova a fost vizitat de peste două milioane de persoane, iar cel din Sibiu de aproximativ 600.000 de turiști. Evenimentele din 2026 sunt programate să continue până la 3 ianuarie 2027.

La Craiova, în Piața Mihai Viteazul,Primăria a impus restricții de circulație, iar Jandarmeria Dolj asigură ordinea publică împreună cu MAI și Poliția Locală. Vicepremierul și ministrul Afacerilor Interne, Marian Neacșu, a solicitat intensificarea monitorizării zonelor aglomerate și a accentuat importanța prevenției, bazându-se pe experiența altor state europene.

Lucian Guran, fost chestor principal și fost director general al Poliției Capitalei, consideră că atentatele, precum cel recent din Cracovia (Polonia), sunt dificil de prevăzut. Fostul chestor vede două modalități de descurajare: colectarea de informații prealabile și prezența masivă a forțelor de ordine în uniformă. Acesta apreciază pregătirea forțelor române, dar ridică semne de întrebare privind dotările. Guran explică necesitatea unei combinații între forțe în uniformă (Jandarmerie) pentru descurajare și polițiști în civil pentru intervenție.

Este subliniată importanța monitorizării prin camere video conectate la centre de comandă pentru ghidarea rapidă a echipelor de teren. Fostul șef al Poliției Capitalei a solicitat clarificări de la autorități privind existența și conectivitatea acestor sisteme de monitorizare la târgurile din România, menționând totodată eficiența monitorizării internetului de către Poliția Română.

Lucian Guran estimează că riscul de incidente similare cu cele din alte orașe europene este scăzut în România. Motivul invocat este regimul strict al armelor și munițiilor din România, comparativ cu sistemul mai permisiv din Occident, ceea ce reduce probabilitatea unor atacuri spontane cu arme de foc. Cooperarea dintre poliție și unitățile medicale este evaluată ca fiind eficientă pentru o reacție promptă în caz de incident. Pentru a evita atacuri cu vehicule, fostul chestor recomandă instalarea de baricade din beton și interzicerea accesului auto în proximitatea târgurilor.

Durata extinsă a târgurilor pune presiune pe disponibilitatea efectivelor, în contextul deficitului de personal din cadrul MAI.

Recomandările generale pentru vizitatorii târgurilor din Europa (Viena, Nürnberg, Strasbourg, Colmar) sau din România (Craiova, Sibiu, Brașov, București) includ verificarea avertismentelor oficiale și respectarea instrucțiunilor poliției. Vizitatorii sunt sfătuiți să identifice ieșirile de urgență, să stabilească puncte de întâlnire cu familia și să raporteze imediat orice obiect abandonat autorităților.

Surse:
Categorii:
Entități:
Etichete: