Inflația și creșterea prețurilor obligă românii să devină mai atenți la gestionarea veniturilor, dar cum pot economisi cei care simt că banii nu ajung de la o lună la alta? Irina Chițu, specialistă în educație financiară, a oferit sfaturi practice într-o emisiune la Observator 16, explicând pașii concreți pentru a începe economisirea, chiar și cu sume modice, și evitând capcanele comune în gestionarea bugetului.
Studiul „Școala de Bani” relevă că 67% dintre respondenți consideră inflația cel mai bun profesor de educație financiară, deoarece îi motivează să învețe să gestioneze resursele pe propria piele. Într-un context economic dificil, prevenția devine esențială pentru a nu fi luați prin surprindere de cheltuieli neprevăzute, cum ar fi intervenții medicale, reparații auto (mașină sau mașină de spălat) sau pierderea bruscă a locului de muncă, care ar putea necesita împrumuturi pentru supraviețuirea zilnică.
Primul pas recomandat nu ține neapărat de suma inițială, ci de capacitatea de a începe și de a continua. Economisirea poate începe cu 10 lei, 50 de lei sau 500 de lei, important fiind ritmul. Irina Chițu insistă asupra automatizării procesului: imediat ce veniturile (salariul sau alte surse) intră în cont, banii pentru economii trebuie transfere automat către un cont dedicat, ideal pe 2 sau 3 a lunii, astfel încât acești bani să nu mai fie văzuți sau folosiți pentru cheltuieli curente.
Obiectivul principal al acestei strategii este constituirea unui fond de siguranță, care ar trebui să acopere minimum trei luni de cheltuieli obligatorii. Acestea includ costuri esențiale de supraviețuire: chirie, rate ipotecare, utilități, mâncare și haine de bază. Dacă această rezervă există, un șoc financiar, precum șomajul, nu ar trebui să ducă la situationa de a vindea active sau de a intra în datorii pentru nevoi de bază.
Specialista subliniază distincția dintre nevoi și dorințe. Dorințele, precum ieșirile la restaurant, filmele sau cumpărăturile impulsive (adesea amplificate de disponibilitatea banilor pe card și lipsa unei liste de cumpărături), nu fac parte din calculul fondului de siguranță. Pentru a gestiona mai bine banii, se recomandă crearea unor conturi separate pentru nevoi și pentru economii, deoarece amestecarea fondurilor în același „păstrător” duce la pierderi neobservate și consum necontrolat.
Deși transferul automat pe contul de economii este pasul fundamental, menținerea unei sume mici de bani cash este încă utilă pentru urgențe minore (de exemplu, achiziții de weekend când nu există acces ușor la un bancomat). Totuși, economia cash nu substituie fondul de siguranță, ci îl completează pentru cazuri de mică anvergură. Analogia cu exercițiile fizice este relevantă: economisirea este un „mușchi” care se exercită treptat, începând cu eforturi reduse (3-5 kilograme în sală sau sume mici inițiale), nu cu sarcini copleșitoare din prima zi.