Studiu INCDDD: Cărămizi din stuf din Delta Dunării, testate pentru clădiri performante energetic

Specialiștii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD) din Tulcea dezvoltă un material de construcție eco-friendly, realizat din stuf și cânepă, în cadrul proiectului ReBORN. Proiectul, finanțat de Inițiativa europeană pentru climă, a demarat în 2024 și se va încheia în mai 2027, urmărind informarea privind eficientizarea energetică a clădirilor și promovarea materialelor locale sustenabile pentru tranziția către clădiri cu emisii zero până în 2050.

Coordonatorul proiectului, Matei Simionov, a prezentat 12 variante de cărămizi realizate în laborator. Materialul se bazează pe capacitatea stufului de a stoca carbon pe termen lung și nu este inflamabil. Echipa INCDDD a produs cărămizi „la fața locului” în localitățile Sulina, Sfântu Gheorghe și Chilia Veche, lăsând materialele în expunere pentru a evalua durabilitatea și comportamentul în timp.

Provocarea majoră nu este fabricarea cărămzii, ci certificarea produsului la nivel industrial, un proces lung și costisitor care necesită o linie de producție dezvoltată și teste extensive. Rezultatele preliminare vor fi disponibile la începutul anului viitor, iar ulterior se va decide orientarea spre stuf sau alte variante în vederea căutării de finanțări pentru construcții pilot.

Reacția locuitorilor din Delta Dunării a evoluat de la reticență la interes, mai ales după demonstrațiile practice care au demonstrat rezistența materialului la foc. Horia Petran, președintele Clusterului Pro-nZEB, a menționat că există o conștientizare crescândă a impactului asupra mediului, iar propunerea de a reduce aceste emisii prin materiale naturale întâmpină un spectru mai larg de opțiuni în rândul constructorilor locali.

Cercetătorii români de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD) au dezvoltat un nou material de construcție ecologic, obținut din amestecul de stuf și cânepă. Rezultatul este o cărămidă neinflamabilă, care utilizează capacitatea stufului de a stoca carbon pe termen lung, urmând să fie certificat și la nivel european. Cele 12 variante de cărămizi au fost create în cadrul proiectului ReBORN, finanțat de Inițiativa europeană pentru climă, demarat în 2024 și programat să se încheie în mai 2027. Obiectivele inițiativei includ informarea privind eficientizarea energetică a clădirilor, promovarea materialelor locale sustenabile și tranziția către clădiri cu emisii zero până în 2050.

Matei Simionov, coordonatorul proiectului ReBORN și inginer în cadrul INCDDD, a explicat că echipa a început de la conceptul cânepii, dar a trecut la stuf după ce a identificat potențialul său extraordinar de stocare a carbonului și a gazelor cu efect de seră. Pentru a testa durabilitatea și reacția comunității, materialele au fost produse „la fața locului” în Sulina, Sfântu Gheorghe și Chilia Veche, unde au fost lăsate în expunere pentru a monitoriza comportamentul lor în timp.

Provocarea principală identificată de cercetători nu constă în fabricarea preliminară, ci în certificarea produsului la scară industrială. „Nu e greu să faci o cărămidă. E greu să o duci la scară largă”, a precizat Simionov, subliniind necesitatea unei linii de producție dedicate și a unor teste extensive, un proces lung și costisitor. Rezultatele preliminare ale testelor vor fi cunoscute la începutul anului viitor, momentul în care se va decide dacă proiectul continuă orientându-se spre stuf sau alte variante, urmată de căutarea de finanțări pentru construcții pilot și certificarea europeană.

Specialiștii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD) din Tulcea testează 12 variante de cărămizi din stuf și cânepă, un material de construcție nou care nu este inflamabil și va fi certificated la nivel european. Inițiativa face parte din proiectul ReBORN, care utilizează capacitatea stufului de a stoca carbon pe termen lung.

Proiectul ReBORN, finanțat de Inițiativa europeană pentru climă, a demarat în 2024 și se va încheia în mai 2027. Obiectivele inițiativei includ eficientizarea energetică a clădirilor, promovarea materialelor locale sustenabile și tranziția către clădiri cu emisii zero până în 2050.

Materialul a fost produs „la fața locului” în localitățile Sulina, Sfântu Gheorghe și Chilia Veche, unde a fost lăsat în expunere pentru a fi monitorizat în timp, testându-se astfel durabilitatea și reacția comunității.

Matei Simionov, coordonatorul proiectului și inginer la INCDDD, a declarat că echipa a abandonat conceptul cânepii în favoarea stufului, recunoscând potențialul său de stocare a carbonului. S-au folosit trei tipuri de stuf din Rezervația Biosferei Delta Dunării.

Coordonatorul a explicat că provocarea principală nu este fabricarea cărămizii, ci certificarea la scară industrială, un proces costisitor și lung care necesită o linie de producție dedicată. Rezultatele preliminare vor fi disponibile la începutul anului viitor, moment în care se va decide orientarea definitivă și căutarea de finanțări pentru construcții pilot.

Implicarea comunităților locale a fost esențială pentru demonstrarea rezistenței materialelor.

Rezultatele testelor pe cele trei tipuri de stuf din Delta Dunării vor fi cunoscute la începutul anului viitor, decizia urmând a fi luată pe baza acestora.

Matei Simionov a subliniat dificultatea aducerii produsului la scară largă: „E greu să-l duci la scară largă”. Certificarea materialului este un proces complex care necesită multe teste și investii în linii de producție înainte de a putea începe construcții pilot.

După obținerea rezultatelor preliminare, proiectul se va orienta către stuf sau alte variante, urmând ca, în cazul validării conformității, să se caute finanțare pentru certificare europeană și producție industrială.

Interesul oamenilor pentru reducerea impactului asupra mediului a crescut constant în comunitățile implicate.

Materialul prezintă o rezistență remarcabilă la foc.

La început, locuitorii erau reticenți, dar după demonstrațiile practice și vizualizarea rezistenței materialului la flacără, atitudinea s-a schimbat radical. La Sfântu Gheorghe, fiul unui proprietar de pensiune a manifestat interesul de a-și construi o casă cu acest material, indicând un spectru mai larg de opțiuni pentru constructorii locali.

Datele privind proiectul au fost prezentate vineri la conferința „Clădirile cu emisii zero (ZEB) - între provocări și oportunități”, organizată de Clusterul Pro-nZEB și Incubatorul de afaceri din Tulcea, un eveniment la care au participat autorități, cercetători și antreprenori.

Horia Petran, președintele Clusterului Pro-nZEB, a discutats despre strategii legislative pentru clădirile cu emisii zero și proiectul D!Virtue, orientat către dezvoltarea competențelor profesionale.

Liviu Șotre, proprietarul fabricii de panificație din Cataloi unde funcționează incubatorul, a descris tehnologia de inertizare folosită în clădire, care menține nivelul de oxigen la 16% pentru a preveni incendiile, fără a afecta respirația umană.

Această tehnologie avansată a necesitat modificări legislative în România, deoarece nu era acceptată de standardele standard de protecție la incendiu. Nivelul de oxigen este comparabil cu cel de la o altitudine de 5.000 de metri.

Managerul incubatorului, Cristina Iritz, a menționat că entitatea funcționează de trei ani, găzduind 17 firme din domeniul construcțiilor. Oferă gratuit cursuri de antreprenoriat și spații de birouri, permițând utilizarea de utilaje de construcții la prețuri reduse.

Activitatea incubatorului este susținută de un proiect european care va fi finalizat în 2028.