ACTUALIZARE SUA devine prima țară care refuză revizuirea Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, calificând organul „neredeemabil”
Statele Unite refuză pentru al doilea an consecutiv participarea la Evaluarea Periodică Universală (UPR) a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, calificând organul „neredeemabil” și negându-i credibilitatea, conform unui comunicat al Departamentului de Stat.
Jamil Dakwar, al American Civil Liberties Union (ACLU), a declarat că SUA se confruntă cu „atacuri asupra drepturilor fundamentale și libertăților civile de o amploare nemaiîntâlnită de generații”, solicitând stoparea trendului deteriorării.
Noor Abdalla, soția activistului pro-palestinian Mahmoud Khalil, care a fost plasat în detenție imigranțială, a cerut Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, să organizeze o prezentare a situației drepturilor omului în SUA, chiar și în absența guvernului american. Abdalla a avertizat că absența mecanismelor de responsabilizare pentru cea mai puternică putere mondială poate încuraja abuzurile și poate permite guvernului să facă ce dorește fără consecințe.
Diplomații ONU exprimă scepticism cu privire la intenția statelor de a-l confrunta direct pe Washington, optând pentru o abordare care menține ușa deschisă pentru revenirea SUA peste doi ani.
ACTUALIZARE SUA boicotează pentru a doua oară revizuirea ONU a drepturilor omului, calificând organul „iremediabil”
Statele Unite urmează să devină marți prima țară care boicotează complet o evaluare periodică a bilanțului său în materie de drepturi ale omului în cadrul principalului organism ONU pentru drepturile omului, de la înființarea acestuia acum două decenii. Administratiea Trump a retras anul trecut SUA din Consiliul pentru Drepturile Omului, acuzandu-l de părtinire anti-americană și anti-israeliană și susținând că nu își respectă valorile pe care le promovează.
Susținătorii mandatului consiliului susțin necesitatea monitorizării drepturilor omului în toate statele membre ONU, inclusiv în SUA, care a fost criticată pentru politici precum deportările forțate și uciderile țintite ale presupușilor traficanți de droguri din Caraibe și Pacific. Administrația americană a declarat că aceste măsuri sunt menite să protejeze lucrătorii americani și să mențină țara în siguranță.
Statele Unite, sub administrația Trump, au sărit deja programarea pentru evaluarea de acum un an. Evaluarea pentru noiembrie 2025 a fost amânată până marți, în speranța că guvernul SUA s-ar putea răzgândi. „Nu acordăm nicio credibilitate agenției”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat. „Acest organism iremediabil își bate joc de drepturile omului prin eșecuri consecutive de a-și respecta propriile «valori» în timp ce promovează retorici anti-americane”, a spus purtătorul, acuzând „eșecul persistent” al consiliului de a condamna cei mai flagranți încălcători ai drepturilor omului.
Consiliul declară că procesul necesită participarea țării în cauză, iar în cazul absenței oricăror reprezentanți naționali, evaluarea nu poate continua. În cadrul unor astfel de evaluări, delegațiile naționale fac o prezentare, se confruntă cu întrebări și aud recomandări de la alți emisari naționali. Este menit să fie un proces amplu și constructiv, asemănător cu ținea unei oglinzi în fața guvernelor pentru a le îmbunătăți politicile privind drepturile omului. Criticii gestului SUA avertizează că retragerea ar putea încuraja alte țări să urmeze exemplul.
Jamil Dakwar, directorul programului pentru drepturile omului al Uniunii Americane pentru Libertăți Civile (ACLU), a declarat că administrația spune lumii că nu îi pasă dacă va fi evaluată sau nu și că va continua să calcă drepturile omului fără rușine. „Și noi spunem: «Nu, ajunge! Acest consiliu ar trebui să tragă Statele Unite la răspundere»”, le-a spus el reporterilor luni la Geneva, ca parte a efortului societății civile de a crește gradul de conștientizare cu privire la bilanțul SUA în materie de drepturi. El a spus că ACLU și aliații săi au cerut șefului ONU pentru drepturile omului să răspundă prezentând o actualizare privind drepturile în Statele Unite la începutul anului viitor.
Eric Tistouret, profesor invitat la Geneva Graduate Institute, care a fost primul secretar al consiliului, a declarat că retragerea SUA ar putea afecta credibilitatea sistemului de evaluare al consiliului. „Dacă principala putere globală - care a susținut întotdeauna că aderă la normele drepturilor omului - nu se prezintă și nici măcar nu justifică de ce, atunci ești în mare necaz
Statele Unite urmează să devină prima țară care refuză în mod complet o revizuire regulată a înregistrării sale în domeniul drepturilor omului la principalul organ al ONU, într-un proces început acum două decenii. Măsuria vine la doi ani distanță de retragerea Administrației Trump din Consiliul Drepturilor Omului al ONU, motivată de acuzațiile de prejudecată anti-ISrael și anti-americana, precum și de ideea că organul nu respectă valorile pe care le promovează.
Spre deosebire de SUA, chiar și dicaturile participă la acest proces cunoscut sub numele de revizuire universală periodică (UPR), care examinează înregistrările tuturor celor 193 de state membre ONU, de obicei la fiecare patru-cinci ani. Delegațiile naționale prezintă rapoarte, răspund la întrebări și primesc recomandări, într-un proces descris ca fiind constructiv, menită să funcționeze ca o oglindă pentru guverne. Cu toate acestea, lipsa reprezentanților americani impune că revizuirea nu poate avansa.
O purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat american a transmis Associated Press că SUA nu acordă nicio credibilitate acestui organism, intitulându-l „neredeemabil”. „Acest organism ner Redeemabil făcea de râs drepturile omului prin eșecuri constante de a-și apăra propriile valori, promovând retorică anti-americană”, a declarat oficialul, acuzații suplimentare privind „eșecul persistent de a condamna cei mai gravi violatori ai drepturilor omului”. Statele Unite au trecut anterior de propria sa revizuire programată anul trecut, iar cea planificată pentru noiembrie 2025 a fost amânată spre marți, sperând că guvernul american își va schimba poziția.
Revizuirea planificată ar fi trebuit să includă discuții privind avortul și pedeapsa cu moartea, pe baza documentelor ONU, în timp ce organizațiile neguvernamentale americane și internaționale au livrat aproape 200 de rapoarte privind imigrația, discriminarea racială și alte probleme. Sute de membri ai Congresului American au invocat că, în era președintelui Trump, au fost observate atacuri fără precedent asupra drepturilor fundamentale și libertăților civile. Jamil Dakwar, directorul programului de drepturi umane al Acordului Civil din America, a declarat reporterilor de la Geneva: „Ne-am uitat la atacuri asupra drepturilor fundamentale și libertăților civile ne precedente în generații. De ajuns.”
În fața lipsei de participare, organizațiile neguvernamentale, printre care ACLU, solicită Comisarului Înalt al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Turk, să organizeze curând o prezentare actualizată a situației drepturilor omului din SUA, chiar și în absența guvernului american. Soția activistului pro-palestinian holding de detenție de imigrare, Noor Abdalla, a arătat că, atunci când cel mai puternic guvern din lume nu este supus responsabilității, este posibil ca el să facă ceea ce dorește, deși diplomații au arătat scepticism cu privire la intenția statelor de a confrunta Washington-ul.
Eric Tistounet, profesor de vizită la Institutul de Studii Geneva, fost secretar general al Consiliului, a avertizat că această ieșire ar putea afecta credibilitatea sistemului de revizuire al consiliului. „Dacă puterea globală predominantă — care a pretins mereu aderarea la normele drepturilor omului — nu se prezintă și nu justifică de ce, atunci ești într-o problemă mare”, a afirmat el. Diplomatul a indicat perspectiva de a lăsa ușa deschisă și de a spera că Statele Unite se vor întoarce peste doi ani.