ACTUALIZARE Ioana Ciocan vizionează „ReStart” la Centrul Replika: Teatrul poate deschide conversații despre abuz
Ministrul Culturii, Ioana Ciocan, a vizionat miercuri spectacolul „ReStart”, în regia Ozanei Nicolau, prezentat la Centrul de Teatru Educațional Replika. Prin această vizită, ministrul a subliniat importanța creării unor contexte în care să se privească cu atenție realități precum abuzul, relațiile abuzive, violența domestică și experiențele femeilor care au trecut prin astfel de situații.
Scandalul declanșat de angajarea regizorului Felix Alexa la Teatrul Național din București a readus în discuție tema fundamentală a vulnerabilității artistilor care tem de a raporta abuzuri, temându-se de consecințe profesionale și de dependența de persoane influente.
Peste 1.000 de signatari, printre care actori, regizori, scenografi și producători, au semnat o petiție care cere intervenția autorităților. Marți, 10 noiembrie, Teatrul Național a anunțat suspendarea repetițiilor spectacolului „Tartuffe”, confirmând criza provocată de angajarea regizorului, care respinge acuzațiile de hărțuire.
Felix Alexa a negat public acuzațiile, susținând că este ținta unei campanii. Până în prezent, nu există o condamnare penală a regizorului pentru faptele menționate în investigațiile inițiale.
Reacțiile din industria teatrală au fost rapide: actorul Conrad Mericoffer și-a anunțat demisia de la TNB, iar alți artiști au boicotat colaborările, cerând reevaluarea deciziei. Petiția semnată de peste 1.000 de persoane solicită verificarea procedurii de angajare și a măsurilor de protecție împotriva hărțuirii.
Luni, 9 noiembrie, Ministerul Culturii a întâlnit managerul TNB, Ada Hausvater, solicitând clarificări. Ministerul a anunțat efectuarea de verificări privind aplicarea măsurilor de prevenire și combatere a hărțuirii în toate instituțiile subordonate.
Marți, 10 noiembrie, Teatrul Național a anunțat suspendarea temporară a repetițiilor spectacolului „Tartuffe”, în așteptarea găsirii unei soluții profesionale pentru continuarea proiectului.
Mihai Călin, actor și semnatar al petiției, consideră că decizia conducerii teatrului a transformat o controversă veche într-o criză instituțională majoră.
„Din păcate, doamna manager a ținut cont doar de prevederile legale, și anume că Felix Alexa nu are o condamnare penală, nu este urmărit în aceste cazuri, numai că există și o latură morală a lucrurilor”, a declarat Mihai Călin pentru „Adevărul”.
Actorul subliniază că statutul de angajat al Teatrului Național implică o asociere instituțională diferită și mai strânsă decât cea a unui regizor invitat, punând accent pe responsabilitatea directă a instituției.
„Prin angajarea lui Felix, nu a făcut decât să îl pună în prim-plan pe acesta”, a afirmat actorul, considerând că situația aduce prejudicii prestigiu teatralului.
Mihai Călin susține că a alertat-o personal pe managerul Ada Hausvater cu privire la consecințele potențiale ale promovării lui Felix Alexa într-o poziție de autoritate în instituție.
Discuția dintre cei doi a avut loc cu aproximativ o lună înainte, când managera i-a comunicat intenția de a-l include pe regizor în Consiliul artistic al teatrului.
„Și i-am spus să nu facă asta, motivând toate scandalurile din trecut, inclusiv RISE Project, inclusiv alte lucruri pe care le-am auzit, experiența mea și refuzul meu de a lucra cu el încă de acum 8 ani de zile”, a reamintit Mihai Călin.
Deși ideea includerii lui Felix Alexa în Consiliul artistic a fost abandonată, actorul consideră că decizia ulterioră de angajare este și mai problematică.
Dincolo de cazul specific, Mihai Călin descrie un mediu profesional toxic în care artiștii vulnerabili evită să raporteze abuzurile din teama de a își pierde locurile de muncă.
„Din păcate, protecția celor care sesizează anumite disfuncționalități sau critică anumite lucruri în instituție, acum vorbim de teatre, fie actori, fie tehnicieni, situația lor este foarte proastă”, a concluzionat actorul.
Problema este accentuată pentru artiştii angajaţi pe perioadă determinată, care tem că neprelungirea contractelor poate fi justată administrativ, fără ca un posibil conflict să fie recunoscut.
„Sunt foarte mulți pe contracte determinate și pur și simplu le e teamă să vorbească de frică să nu existe vreun abuz asupra lor, să nu li se mai prelungească contractul”, a explicat Călin.
Aceste situații sunt greu de demonstrat, deoarece o decizie de neprelungire poate ascunde un conflict profesional cunoscut de colegi, dar necunoscut instituțional.
Mihai Călin ridică și problema lipsei pregătirii personalului pentru identificarea și sesizarea hărțuirii, afirmând că nu cunoaște existența unor proceduri clare și eficiente.
„Eu nu cunosc ca în teatre să existe niște proceduri clare în ceea ce privește hărțuirea”, a mai spus actorul.
Conform declarațiilor lui Mihai Călin, la Teatrul Național nu ar fi existat instruiri dedicate prevenirii hărțuirii sexuale sau morale. Aceste afirmații nu echivalează cu o constatare oficială a neîndeplinirii obligațiilor legale, aspect care este acum investigat de Ministerul Culturii.
Regizorul Bobi Pricop, care a anunțat că nu mai dorește să colaboreze cu TNB până la clarificarea situației, contestă modul de interpretare a rezultatelor procedurilor anterioare.
„Mărturiile apărute în spațiul public, și atunci, și acum, sunt cutremurătoare. Orice schimbare reală începe cu curajul celor care au vorbit și cu decizia noastră de a nu-i lăsa singuri”, a declarat Bobi Pricop.
Bobi Pricop consideră că analiza unei decizii manageriale nu se poate limita la absența unei condamnări penale, făcând referire la procedura Comisiei de Etică a UNATC și la termenele strictes impuse de regulament.
„Ele nu au fost niciodată examinate pe fond, și se știe de ce: regulamentul UNATC cerea atunci ca sesizările să fie depuse în cel mult 30 de zile de la faptă. Asta înseamnă că absența unei constatări nu este o constatare de nevinovăție. Este consecința unei proceduri care nu permitea examinarea”, a explicat regizorul.
Conform spuselor sale, conducerea TNB a invocat în justificarea angajării hotărârea Comisiei de Etică a UNATC din decembrie 2022, care nu a identificat încălcări ale Codului de etică, precum și certificatul de integritate comportamentală.
Într-o declarație publicată pe Facebook, Bobi Pricop vorbește despre responsabilitatea instituțiilor față de generațiile tinere de artiști.
„Lucrez cu studenți și cu adolescenți și aș vrea să pot să le pot spune în continuare, fără să îi mint, că teatrul poate fi un loc sigur, că vocile lor sunt importante, că nu trebuie să tacă, că vor fi crezuți și apărați”, a susținut acesta.
Regizorul atrage atenția că reacția instituțiilor poate descuraja alte victime să se exprime, mai ales într-un domeniu în care accesul la carieră depinde de un număr restrâns de persoane cu autoritate.
Regizoarea Anca Berlogea (Ana Boariu) a intervenit în dezbatere printr-o postare extinsă pe Facebook, criticând atât decizia managerială, cât și reacțiile unor reprezentanți ai teatrului.
Conform declarațiilor sale, controversa depășește comportamentul atribuit lui Felix Alexa și privește felul în care instituțiile culturale își asumă responsabilitatea pentru persoanele promovate.
„Da, corect: scandalul nu e o discuție despre Felix Alexa, ci despre noua manager, Ada Hausvater, despre felul în care se poziționează să conducă teatrul”, a scris regizoarea.
Anca Berlogea susține că prestigiul profesional poate proteja artiștii influenți în fața criticilor, formulând aprecieri critice la adresa modului în care anumite personalități au reacționat la controversă.
Regizoarea critică și discursul public care pune la îndoială motivele victimelor: „Cele care s-au simțit abuzate - chiar dacă FA are motive și justificări, sunt o voce care trebuie ascultată.”
În postarea sa, Anca Berlogea subliniază responsabilitatea morală a conducerii instituțiilor culturale și necesitatea solidarității profesionale într-un domeniu dominat de relații de putere.
Psihologul Andra Matei explică faptul că diferența de putere dintre regizor și actor sau profesor și student poate transforma o situație abuzivă într-una din care persoana afectată nu vede o scăpare fără consecințe profesionale.
„Cel mai frecvent motiv este teama de a nu li se mai prelungi contractele de munca, sau dorinta de a avansa in cariera si de a obtine roluri mai bune”, afirmă specialista.
Tema de represalii este însoțită de rușine și nesiguranță, iar în unele cazuri încercarea de a comunica experiența duce la reacții care accentuează sentimentul de neputință.
„Poate in alta situatie a incercat sa spuna despre nedreptatea pe care simte ca o traieste si raspunsul pe care a primit a fost indezirabil, nu a fost luat in serios si s-a mai ales si cu un sentiment al rusinii si neadecvarii propriei persoane”, explică Andra Matei.
Psihoterapeuta Laura Găvan consideră că dificultatea de a raporta un abuz trebuie înțeleasă în contextul relațiilor inegale de putere din mediul artistic.
„Teama de a denunța un abuz nu ține întotdeauna de lipsa curajului, ci, de multe ori, de vulnerabilitatea persoanei aflate într-o relație de putere inegală. Într-un domeniu în care oportunitățile profesionale depind uneori de recomandări, distribuții, colaborări și relația cu persoane influente, victima poate simți că riscă nu doar un conflict, ci întreaga sa carieră.
Se creează astfel o formă de autocenzură: victima se întreabă dacă va fi crezută sau dacă va fi considerată dificilă. „Se pot adăuga rușinea, vinovăția, teama de expunere publică și chiar îndoiala față de propria percepție: «Oare am interpretat greșit?», «Poate am exagerat?»”
Problema se agravează atunci când anumite comportamente sunt tolerate în mod repetat și sunt normalizate de începătorii de carieră.
„Este important să înțelegem și că abuzul nu este întotdeauna ușor de identificat de către persoana care îl trăiește. Atunci când comportamentele de intimidare, presiune sau încălcare a limitelor sunt repetate și normalizate într-un mediu profesional, ele pot ajunge să fie percepute ca parte a regulilor nescrise ale acelui mediu”, explică Laura Găvan.
Psihoterapeuta subliniază distincția dintre conflictele profesionale și abuzuri: „Nu orice conflict profesional este un abuz, dar nici prestigiul, talentul sau autoritatea profesională nu justifică încălcarea demnității și a limitelor unei alte persoane.”
În teatru, apropierea fizică și vulnerabilitatea emoțională sunt parte din procesul artistic, dar aceste particularități pot îngreuna delimitarea dintre cerințele legitime ale unui rol și limitele personale ale actorilor.
Andra Matei explică faptul că diferența este dată de consimțământ și respect. „Abuzul incepe in momentul in care vulnerabilitatea actorului este exploatata, cand i se impun gesturi sau situatii care ii provoaca disconfort, cand refuzul este sanctionat prin intimidare, umilire sau amenintari profesionale”, susține aceasta.
Potrivit psihologului, hărțuirea sexuală, intimidarea și umilirea repetată pot afecta profund capacitatea unei persoane de a se simți în siguranță în propriul mediu profesional.
Pentru un actor, consecințele pot afecta spontaneitatea și libertatea de exprimare, ducând în timp la dorința de a evita colaborările sau chiar de a abandona profesia.
Reacția negativă a celor din jur poate produce o a doua formă de traumatizare, cunoscută drept victimizare secundară, explică Andra Matei.
Specialista arată că persoana afectată poate ajunge să se îndoiască de propria percepție, să se simtă vinovată sau să evite să mai vorbească despre experiența sa.
Laura Găvan consideră că sprijinul colegilor și procedurile instituționale credibile reduc vulnerabilitatea. „O persoană care se simte singură, izolată sau pusă la îndoială va avea mult mai multe dificultăți în a vorbi. În schimb, atunci când există colegi care oferă sprijin, instituții care ascultă și mecanisme reale de protecție, scade sentimentul de vulnerabilitate.”
Managerul Teatrului Național, Ada Lupu Hausvater, a susținut într-un comunicat din 30 octombrie că angajarea lui Felix Alexa a fost o decizie profesională, discutată în Consiliul artistic și aprobată de Consiliul administrativ.
Conducerea teatrului a invocat experiența profesională a regizorului, hotărârea Comisiei de Etică a UNATC și certificatul de integritate comportamentală, precizând că la repetițiile anterioare nu au fost înregistrate incidente.
Ada Hausvater a afirmat că prevenirea abuzurilor și respectarea prezumției de nevinovăție trebuie să funcționeze simultan.
Ministerul Culturii a anunțat verificarea aplicării măsurilor de prevenire și combatere a hărțuirii pe criterii de sex și morale la locul de muncă, prevăzute de HG nr. 970/2023.
Aceste verificări privesc obligațiile instituționale de prevenire și protecție și nu constituie, prin sine, o constatare a vinovăției regizorului.
Pentru artiștii care au contestat angajarea, miza este procedurală și de responsabilitate: ei cer garanții că persoanele care reclamă abuzuri nu vor suporta consecințe profesionale pentru că au vorbit.
„Cred că este esențial să mutăm discuția de la întrebarea «De ce nu a vorbit până acum?» la «Ce anume a făcut-o să simtă că nu poate vorbi în siguranță?»”, a concluzionat Laura Găvan.
În timp ce repetițiile pentru „Tartuffe” sunt suspendate și Ministerul Culturii efectuează verificări, rămâne de stabilit ce măsuri concrete vor fi adoptate pentru siguranța celor care lucrează pe scenă.
Scandalul a izbucnit după angajarea lui Felix Alexa în contextul acuzațiilor de hărțuire sexuală, agresiune și șantaj profesional documentate de RISE Project din 2022. Deși regizorul respinge acuzațiile, decizia a provocat proteste în industria teatrală.
Primele acuzații publice au apărut în noiembrie 2022 într-o investigație RISE Project. Foste studente și colaboratoare au relatat experiențe de hărțuire sexuală și intimidare profesională, susținând că regizorul ar fi profitat de poziția sa.
Fosta studentă Bianca Stânea a povestit că ar fi fost sărutată fără consimțământ de regizorul care îi coordona lucrarea de master și împinsă în ușă. Alte tințe au relatat avansuri insistente și amenințări cu blocarea carierei.
În decembrie 2022, Comisia de Etică a UNATC a finalizat verificările fără să constate încălcări ale Codului de etică, motivat că sesizările nu au fost depuse oficial la timp. În ianuarie 2023, RISE Project a publicat investigația cu noi mărturii.
Felix Alexa a negat acuzațiile de abuz, recunoscând relațiile cu foste studente, dar susținând că acestea au fost consensuale și de iubire.
În octombrie 2026, subiectul a reapărut după angajarea lui Felix Alexa la Teatrul Național, o instituție cu care colabora de peste trei decenii și unde a montat 21 de spectacole între 1991 și 2025. Decizia a provocat reacții kritice în rândul comunității teatrale.
În contextul controversei din Teatrul Național, ministra Culturii, Ioana Ciocan, a vizionat marți 11 noiembrie spectacolul „ReStart” al Centrului Replika și a ținut o conferință de presă pentru a sublinia importanța combaterii hărțuirii. „Am văzut o sală plină și m-am bucurat în mod special să văd atât de mulți tineri: elevi de clasa a X-a de la Liceul „Carol I”, veniți împreună cu profesorii lor. Mi se pare important ca astfel de subiecte să ajungă în fața lor, să fie discutate și înțelese”, a spus Ciocan.