O formă intensă de psihoterapie, numită metoda Bergen, desfășurată pe parcursul a patru zile consecutive, a dus la remisiunea tulburării obsesiv-compulsive (TOC) la peste 40% dintre pacienții evaluați după trei luni. Un studiu clinic realizat la Centrul Medical Universitar Hamburg-Eppendorf din Germania relevă că această abordare reduce semnificativ simptomele și îmbunătățește calitatea vieții, obținând rezultate superioare unui program de terapie cognitiv-comportamentală online, desfășurat fără supravegherea unui specialist. O formă intensă de psihoterapie, numită metoda Bergen, desfășurată pe parcursul a patru zile consecutive, a dus la remisiunea tulburării obsesiv-compulsive (TOC) la peste 40% dintre pacienții evaluați după trei luni. Un studiu clinic realizat la Centrul Medical Universitar Hamburg-Eppendorf din Germania relevă că această abordare reduce semnificativ simptomele și îmbunătățește calitatea vieții, obținând rezultate superioare unui program de terapie cognitiv-comportamentală online, desfășurat fără supravegherea unui specialist ProTV.
Tulburarea obsesiv-compulsivă este o afecțiune psihiatrică caracterizată prin gânduri repetitive, nedorite și greu de controlat (obsesii), adesea însoțite de comportamente repetitive sau ritualuri mentale (compulsii). Persoanele afectate simt nevoia să execute aceste acțiuni pentru a reduce anxietatea. Aceasta poate avea un impact considerabil asupra activităților zilnice, relațiilor sociale și calității vieții.
Cercetarea, un studiu clinic randomizat publicat în revista JAMA Network Open, a inclus 119 adulți cu tulburare obsesiv-compulsivă, cu vârste între 18 și 72 de ani. Participanții au fost repartizați aleatoriu în două grupuri: primul, format din 60 de persoane, a urmat terapia intensă Bergen, iar al doilea, cu 59 de participanți, a accesat un program online de terapie cognitiv-comportamentală desfășurat pe parcursul a opt săptămâni, fără îndrumarea unui terapeut.
Metoda Bergen se bazează pe expunerea controlată la situațiile care declanșează anxietatea și pe prevenirea comportamentelor compulsive. Înainte de cele patru zile de terapie intensă, participanții au beneficiat de două ședințe individuale de pregătire. Prima zi a fost dedicată explicării afecțiunii și stabilirii unui plan de tratament adaptat simptomelor. Următoarele două zile au implicat exerciții intensive de expunere sub supraveghere directă, fiecare participant având sprijinul unui terapeut. Ultima zi a fost dedicată consolidării rezultatelor, prevenirii recăderilor și stabilirii exercițiilor de continuat individual.
La evaluarea efectuată după trei luni, 42,1% dintre pacienții din grupul terapiei intensive au îndeplinit criteriile de remisiune, spre deosebire de 13,6% din grupul care a urmat programul online. Remisiunea a fost definită printr-o scădere a severității simptomelor până la un scor de cel mult 12 puncte pe scala Yale-Brown, un instrument standardizat pentru evaluarea TOC. De asemenea, 61,4% dintre participanții evaluați după terapia intensă au înregistrat un răspuns la tratament (reducerea simptomelor cu cel puțin 35%), comparativ cu 25% în grupul online.
Pe scala Yale-Brown, diferența dintre cele două grupuri a fost de aproximativ 5,6 puncte în favoarea terapiei intensive la evaluarea de trei luni. Cercetătorii au constatat îmbunătățiri ale calității vieții, ale simptomelor depresive, ale stimei de sine și ale funcționării generale, rezultatele fiind superioare în grupul care a beneficiat de intervenția intensivă.
Autorii studiului consideră că terapia intensă Bergen ar putea reprezenta o opțiune pentru pacienții care necesită o reducere rapidă și semnificativă a simptomelor. Concentrarea tratamentului într-o perioadă scurtă ar facilita organizarea serviciilor de psihoterapie specializată, deși metoda necesită resurse importante, datorită prezenței obligatorii a unui terapeut pentru fiecare pacient.
Studiul prezintă însă limite, fiind realizat într-un singur centru și având o perioadă de urmărire de doar trei luni. Procentele de remisiune au fost calculate pe baza participanților disponibili la evaluarea finală: 57 în grupul terapiei intensive și 44 în grupul online. Diferența de supraveghere dintre cele două intervenții – terapia Bergen având supraveghere individuală intensivă, în timp ce programul online a fost parcurs fără asistența unui specialist – impune studiuri comparative suplimentare pentru stabilirea avantajelor față de psihoterapia standard administrată direct de un specialist. Cercetătorii sugerează că cele două modalități de tratament ar putea avea roluri complementare.