ACTUALIZARE Ucraina, Rusia și SUA încep negocierile de pace la Abu Dhabi; Zelenski cere summit cu Putin, Europa trimite reprezentanți
Publicația Ukrainska Pravda, citând o sursă din delegația ucraineană, relevă că subiectele critice abordate la Abu Dhabi includ arhitectura postbelică, pretențiile rusești și mecanismele de garantare a securității. Sursa indică faptul că discuțiile s-au concentrat asupra garanțiilor de securitate pentru Ucraina și Europa, incluzând și cererile Rusiei pentru propriile garanții. Viitorul postbelic al Ucrainei, reconstrucția și noua arhitectură de securitate europeană au fost identificare ca priorități ale discuțiilor.
Poziția principală a Ucrainei, transmită de Ukranska Pravda, subliniază că războiul trebuie să ia sfârșit înainte de a se trece la crearea unei noi arhitecturi de securitate care să asigure stabilitatea pe termen lung. Înainte de runda tripartită, delegația ucraineană a menținut întâlniri separate cu partenerii europeni și reprezentanții SUA. Deși negociatorii nu se așteaptă la un progres decisiv în prima etapă, Kievul manifestă speranțe pentru a doua rundă.
Kirilo Budanov, șeful Oficiului Președintelui, va fi prezent la Abu Dhabi, dar delegația ucraineană va fi condusă de Rustem Umerov. Statele Unite sunt reprezentate de emisarii Steve Witkoff și Jared Kushner, acesta din urmă definind rolul SUA ca fiind unul de „mediere a negocierilor la nivel de lucru”.
Delegația Rusiei, condusă de Vladimir Medinski, consilier al președintelui Putin, include pentru prima dată viceministrul Externelor, Serghei Riabkov. Prezența lui Medinski la conducerea delegației ruse, cunoscut pentru „prelegerile” sale, a stârnit dezamăgirea lui Volodimir Zelenski încă din februarie 2026. Liderul delegației ruse este Vladimir Medinski, președintele Societății Ruse de Istorie Militară. Iuri Jigarlovski, adjunct al șefului Direcției Operaționale Principale a Statului Major General, completează echipa rusă. Medinski, Galuzin și Kostiukov au participat deja la negocieri anterioare, în timp ce Jigarlovski și Riabkov sunt participanți noi. Potrivit Reuters, Serghei Riabkov este responsabil pentru relațiile cu America de Nord și America de Sud, precum și pentru chestiunile legate de controlul armamentului și programul nuclear iranian.
Kremlinul a încercat să minimizeze rolul Europei, portavocea Dmitri Peskov afirmând că formatul prevede doar delegațiile Rusiei și Ucrainei, cu medierea SUA. Totuși, UE și NATO vor fi reprezentate la negocieri. Umerov a enumerat participanții pentru zilele de 10-11 noiembrie. Umerov a subliniat eforturile de a implica Europa și esențialitatea coordonării strânse cu partenerii cheie pentru o înțelegere comună a pașilor următori.
Politico notează că oficialii europeni își pierd încrederea în Washington privind protejarea intereselor Europei și Ucrainei. NATO va fi reprezentată de Jeffrey Van Leeuwen, iar Comisia Europeană de Björn Seibert. Germania va fi reprezentată de Günther Sautter, iar Franța de ministrul Externelor, Jean-Noël Barrot.
Obiectivul principal al Ucrainei este o pace durabilă, securitate garantată și oportunități reale de reconstrucție postbelică. Steve Witkoff a anunțat că negocierile vor aborda acordurile postbelice, detensionarea, eforturile umanitare și pașii către pace. Jared Kushner a evidențiat patru priorități: încetarea ostilităților, garanțiile solide de securitate, planul economic cuprinzător și măsurile umanitare. Moscova continuă să insiste asupra teritoriilor ocupate din Donețk, Herson și Zaporojie, cerând Kievului să renunțe la zonele neocupate.
The Telegraph sugerează că Rusia ar folosi negocierile pentru a slăbi NATO și a restricționa granițele Alianței la cele din 1997. Donald Trump a anunțat posibilitatea unui „acord foarte important” care să cuprindă întreaga Europă, sugerând schimbări în granițele Ucrainei. Zelenski a avertizat că acest plan ar putea fi periculos, insistând ca negocierile privind războiul să preceadă garanțiile de securitate. Zelenski a respins explicit un format alWithType „Ialta-2”, subliniind că suveranitatea și integritatea teritorială sunt esențiale. The New York Times prezice o posibilă concesie a Rusiei, atenându-și cerințele în schimbul unui rol în arhitectura de securitate postbelică.
Negocierile tripartite directe dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite au început la Abu Dhabi, pe 10 și 11 noiembrie 2026, marcând prima întâlnire de acest tip din februarie, când procesul de pace a fost blocat de conflictul din Orientul Mijlociu. Rustem Umerov, șeful Serviciului de Informații Externe al Ucrainei și liderul delegației de la Kiev, a confirmat trecerea la formatul tripartit, subliniind că agenda se concentrează pe încetarea ostilităților și apropierea păcii, executând sarcinile stabilite de președintele Volodimir Zelenski. Înainte de runda principală, delegația ucraineană a avut discuții cu reprezentanții Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, NATO și Comisiei Europene, alături de trimișii americani Jared Kushner și Steve Witkoff, pentru a-și coordona pașii și compara pozițiile. Umerov a enumerat ca priorități încetarea ostilităților, garanții de securitate credibile după război, redresarea economică a Ucrainei și măsuri umanitare. Kirilo Budanov, șeful biroului președintelui, a anunțat că delegația se va axa pe aspecte umanitare, în special pe etapele următoare ale întoarcerii prizonierilor, dorind ca negocierile să pună capăt războiului rapid. Pe lângă Umerov și Budanov, delegația ucraineană include pe Serhii Kislița, adjunct al șefului biroului prezidențial, Vadim Skibițki, adjunct al șefului serviciului de informații militare, și David Arahamia, liderul grupului parlamentar Slujitorul Poporului. Delegația Rusiei este condusă de Serghei Riabkov și Mihail Galuzin, viceminiștri de externe, alături de Iuri Jigarlovski, adjunct al șefului Direcției Operative Principale din Statul Major General, și Igor Kostiukov, șeful serviciului de informații militare GRU. Casa Albă a exprimat un „optimism prudent” cu privire la reluarea negocierilor de pace. Potrivit publicației Politico, trimișii președintelui Donald Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff, fac presiuni asupra Moscovei să accepte participarea Europei în următoarea rundă de negocieri, sperând ca întâlnirea actuală să fie ultima fără implicarea deplină a europenilor. Oficiali americani citați de Politico au declarat: „Avem nevoie de Europa la masa negocierilor”, propunând ca europenii să fie implicați după această întâlnire tripartită. Ei apreciază că liderii Finlandei și Norvegiei au contactat direct pe Vladimir Putin pe 27 octombrie, subliniind necesitatea mai multor contacte europene cu Rusia. Guvernele europene sunt însă divizate privind cine ar trebui să vorbească în numele continentului și dacă ar trebui să negocieze direct cu Putin. Liderii UE vor discuta problema la un summit informal la Dublin, la sfârșitul săptămânii. De la revenirea lui Trump la Casa Albă, diplomații europeni se tem că vor fi excluși în timp ce Washingtonul negociază direct cu Moscova. La Abu Dhabi au ajuns consilieri pentru securitate din Marea Britanie, Germania și Franța, precum și reprezentanți ai Italiei, NATO, Comisiei Europene și Consiliului European. Aceștia vor avea consultări cu Kushner și Witkoff, dar nu vor participa la negocierile principale din cauza obiecțiilor Rusiei. Potrivit oficialilor americani, prima zi a discuțiilor, 10 noiembrie, este dedicată garanțiilor de securitate pentru Ucraina și unei posibile reconfigurări a arhitecturii de securitate a Europei, în timp ce ziua următoare se concentrează pe chestiunile teritoriale și altele. Guvernele europene se tem că Trump ar putea accepta cerințele lui Putin de reducere a influenței NATO în regiune. Oficialii americani susțin că Alianța rămâne esențială, dar relațiile continentului cu Rusia trebuie regândite. Un oficial american a declarat: „Evident, ceva nu funcționează... Trebuie să creăm ceva nou, care să funcționeze astăzi”. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a participat la discuții despre „reforme”. În privința teritoriilor ocupate, ambele părți au arătat „flexibilitate” în discuțiile nepublice. Scopul rundei de la 10-11 noiembrie este menținerea avântului, nu atingerea unui armistițiu definitiv. SUA consideră că chestiunea teritorială și aranjamentele de securitate trebuie abordate în paralel și rezolvate împreună. Volodimir Zelenski este gata să se întâlnească cu Vladimir Putin oriunde, cu excepția Moscovei, conform declarației lui Andrii Melnik, reprezentantul permanent al Ucrainei la ONU, în Consiliul de Securitate. Acesta a subliniat că marile chestiuni politice cer o întâlnire între lideri, independent de rezultatul negocierilor tripartite. Melnik a declarat: „Un lucru este clar: fără un summit la cel mai înalt nivel, un progres politic este puțin probabil. De aceea, președintele Ucrainei este gata să se întâlnească cu Putin la prima ocazie, fie în Florida în decembrie, fie în marja G20, oriunde, numai nu la Moscova”. El a reafirmat dedicarea Ucrainei către pace.
Șeful Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, Rustem Umerov, a confirmat trecerea la un format tripartit de negociere, implicând Ucraina, Statele Unite și Rusia, și a anunțat că agenda discuțiilor se concentrează pe încetarea ostilităților și pe apropierea păcii, executând mandatele stabilite de președintele Volodimir Zelenski. Înainte de runda principală, delegația ucraineană a avut întâlniri separate cu reprezentanții Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, NATO și Comisiei Europene, alături de trimișii americani Jared Kushner și Steve Witkoff, pentru a coordona pozițiile și a se pregăti pentru etapa următoare a procesului. Umerov a enumerat ca priorități principale încetarea ostilităților, garantarea securității post-conflict, redresarea economică a Ucrainei și măsurile umanitare. Din partea lui Kirilo Budanov, șeful biroului președintelui, delegația s-a declarat axată pe aspecte umanitare, în special pe următorii pași pentru întoarcerea prizonierilor, dorind ca negocierile să pună capăt războiului cât mai repede.
Pe lângă Rustem Umerov și Kirilo Budanov, delegația ucraineană include pe Serhii Kislița, prim-adjunct al șefului biroului prezidențial, Vadim Skibițki, adjunct al șefului serviciului de informații militare, și David Arahamia, șeful grupului parlamentar al partidului Slujitorul Poporului. Delegația Rusiei este condusă de Serghei Riabkov și Mihail Galuzin, viceminiștri de externe, alături de Iuri Jigarlovski, adjunct al șefului Direcției Operative Principale din Statul Major General, și Igor Kostiukov, șeful serviciului de informații militare GRU. Casa Albă a exprimat un „optimism prudent” cu privire la reluarea acestor negocieri de pace.
Potrivit publicației Politico, trimișii președintelui Donald Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff, fac presiuni asupra Moscovei să accepte implicarea Europei în următoarea rundă, sperând ca această întâlnire tripartită să fie ultima care exclude partenerii europeni. Oficiali americani citați de Politico au declarat: „Avem nevoie de Europa la masa negocierilor”, propunând ca europenii să fie incluși după această întâlnire inițială. Ei au subliniat că liderii Finlandei și Norvegiei au contactat direct pe Vladimir Putin pe 27 octombrie, evidențiind necesitatea unor contacte europene sporite cu Rusia. Guvernele europene rămân divizate privind reprezentanța continentală și modul de negociere directă cu Putin. Liderii UE vor discuta această problemă la un summit informal la Dublin, la sfârșitul săptămânii, într-un context în care diplomații europeni se tem de excluderea din procesul decisiv în favoarea negocierilor directe Washington-Moscow.
La Abu Dhabi au sosit consilieri pentru securitate din Marea Britanie, Germania și Franța, precum și reprezentanți ai Italiei, NATO, Comisiei Europene și Consiliului European. Aceștia vor avea consultări cu trimișii americani, dar nu vor participa la negocierile principale din cauza obiecțiilor Rusiei. Prima zi a discuțiilor, pe 10 noiembrie, este dedicată garanțiilor de securitate pentru Ucraina și unei potențiale reconfigurări a arhitecturii de securitate europene, în timp ce ziua următoare va aborda chestiunile teritoriale. Există temeri la nivelul guvernelor europene ca SUA să accepte cerințele lui Putin de reducere a influenței NATO în regiune. Oficialii americani susțin că Alianța rămâne esențială, dar relațiile continentului cu Rusia trebuie regândite. Un oficial a declarat: „Evident, ceva nu funcționează... Trebuie să creăm ceva nou, care să funcționeze astăzi”, în contextul rezilierilor europene față de revizuirile anterioare eșuate.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a participat la discuții cu administrația SUA despre „reforme”. În privința teritoriilor ocupate, ambele părți au arătat „flexibilitate” în discuțiile nepublice. Scopul este menținerea avântului, nu atingerea unui armistițiu definitiv, SUA considerând că chestiunea teritorială și aranjamentele de securitate trebuie rezolvate în paralel.
Volodimir Zelenski este gata să se întâlnească cu Vladimir Putin oriunde, cu excepția Moscovei, conform declarației lui Andrii Melnik, reprezentantul permanent al Ucrainei la ONU. Melnik a subliniat că marile chestiuni politice cer o întâlnire între lideri, independent de rezultatul negocierilor tripartite. Melnik a declarat: „Un lucru este clar: fără un summit la cel mai înalt nivel, un progres politic este puțin improbabil. De aceea, președintele Ucrainei este gata să se întâlnească cu Putin la prima ocazie, fie în Florida în decembrie, fie în marja G20, oriunde, numai nu la Moscova”. El a reafirmat dedicarea Ucrainei către pace.