UDMR amenință cu moțiune de cenzură reforma administrativ-teritorială a PSD

Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a anunțat vineri, 13 noiembrie, că formațiunea va susține o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Niculescu dacă Parlamentul va angaja răspunderea Guvernului pe proiectul de reformă administrativ-teritorială promovat de PSD, transmitând exclusivitatea declarației pentru Antena 3 Antena 3. Critica principală vizează abordarea considerată neserioasă din partea PSD, care ar fi ignorat specificitățile etnice, istorice și geografice, precum și angajamentele României privind protecția minorităților naționale.

Csoma Botond a enumerat trei motive principale pentru respingerea reformei de către UDMR: neseriozitatea abordării, reducerea reformei la o simplă regulă numerică și procedura de adoptare prin asumarea răspunderii, fără elaborarea unui proiect propriu al coaliției. Deputatul a precizat că PSD nu a contactat UDMR pentru discuții pe această temă.

Referritorind la fluctuația pragurilor de populație menționate de PSD, Csoma Botond a declarat: „Au început cu 1.500, a doua zi au spus 3.000, a treia zi au spus 5.000, apoi au spus și de orașele cu sub 10.000 de locuitori.” Deputatul a insistat că reforma nu poate ignora particularitățile istorice, geografice și etnice.

Csoma Botond a invocat articolul 16 din Convenția-cadru privind protecția minorităților naționale, ratificată de România, care interzice modificarea limitelor administrativ-teritoriale dacă aceasta prejudiciază ponderea unei comunități etnice. „Avem peste un milion de unguri în această țară, nu poți să faci o reformă și să nu iei în considerare și elementele etnice și particularitățile istorice și geografice”, a afirmat deputatul.

Despre colaborarea cu AUR, Csoma Botond a transmis clar: „Cu AUR nu discutăm”. El a adăugat că, deși va vota moțiunea de cenzură dacă PSD va angaja răspunderea, UDMR nu va iniția acest demers împreună cu partidul AUR, având în vedere și alte forțe politice din Parlamentul României.

Printre nemulțumirile UDMR se numără comasarea potențială a județelor Harghita și Covasna cu alte județe și transformarea zecilor de stațiuni balneare și orașe istorice din Ținutul Secuiesc în comune.

Pragul de populație de 8.000–10.000 de locuitori riscă statutul de oraș pentru localități precum Sovata, Cristuru Secuiesc, Covasna, Valea lui Mihai, Tășnad, Jibou, Huedin și Întorsura Buzăului, alături de stațiunile Sinaia, Eforie și municipiul Orșova. În categoria 6.000–8.000 de locuitori se regăsesc Baraolt, Vlăhița, Cehu Silvaniei, Ardud, Sărmașu, Agnita și Dumbrăveni.

Localitățile cu între 4.000 și 6.000 de locuitori, care riscă să își piardă statutul de oraș, includ Miercurea Nirajului, Sângeorgiu de Pădure, Bălan, Livada, Rupea, fostele centre miniere Abrud și Cavnic, precum și stațiunea Predeal. Sub pragul de 4.000 de locuitori figurează cel mai mic oraș din România, Băile Tușnad (1.372 de locuitori), Borsec, Ocna Sibiului, Băile Herculane, Baia de Arieș și Sulina.

Reforma administrativ-teritorială ar putea reduce numărul județelor din România de la 41 la 15, urmând modelul Curților de Apel. Județe precum Satu Mare, Arad, Caraș-Severin, Olt, Gorj, Mehedinți, Tulcea, Dâmbovița, Buzău, Vaslui, Botoșani și Neamț ar fi comasate, în timp ce centre administrative ar putea rămâne Bihor, Timiș, Dolj, Constanța, Galați, Prahova, Alba, Mureș, Bacău, Iași, Suceava și Cluj.

Csoma Botond a reiterat că PSD nu a solicitat discuții cu UDMR privind această reformă, subliniind izolarea poziției maghiare în fața demersului single-party.

Dintre cele 41 de județe, 26 de unități administrative riscă dispariția ca structuri distincte, fiind propuse pentru comasare cu vecinii lor.

Potrivit sursei Antena 3, lista localităților care riscă să devină comune cuprinde peste 40 de orașe și stațiuni importante din punct de vedere turistic și administrativ, afectând direct infrastructura locală.

Urmând schema de la S7, localitățile din categoria 6.000-8.000 de locuitori care ar putea pierde statutul de oraș includ Baraolt, Vlăhița, Cehu Silvaniei, Ardud, Sărmașu, Agnita și Dumbrăveni.

Județele care ar rămâne active în noul model administrativ de tipul a 15 centre majore includ Bihor, Timiș, Dolj, Constanța, Galați, Prahova, Alba, Mureș, Bacău, Iași, Suceava și Cluj, concentrând funcțiile administrative și de guvernanță locală.

Scenariul adoptării reformei prin modelul Curților de Apel ar implica redistribuirea puterii la nivel regional, favorizând marile municipii și reducând autonomia județelor mai mici.

Comasarea propusă implică, de exemplu, reunirea județelor Arad, Satu Mare, Caraș-Severin, Olt, Gorj, Mehedinți, Tulcea, Dâmbovița, Buzău, Vaslui, Botoșani și Neamț cu vecinii lor, modificând radical harta administrativă a României.

Impactul asupra județului Harghita și Covasna, menționate anterior de UDMR ca fiind în pericol de comasare, ar afecta direct comunitatea maghiară și echilibrul demografic local.

Lista de localități care ar pierde statutul de oraș este continuă și extinsă pe multiple categorii de populație, reflectând amploarea problemei.

Modificarea hotarelor administrativ-teritoriale reprezintă, conform convențiilor internaționale, un act ce trebuie deliberat cu maximă transparență, având în vedere consecințele geopolitice și sociale imediate.