Analiză privind primele luni de mandat ale președintelui Nicușor Dan și criza de imagine

Politologul George Jiglău analizează momentele critice din primii ani de mandat ai președintelui Nicușor Dan, de la promisiunile electorale neîndeplinite și controversele juridice până la relațiile cu administrația Trump.

Analiză privind primele luni de mandat ale președintelui Nicușor Dan și criza de imagine

Politologul George Jiglău, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, consideră că președintele Nicușor Dan traversează o criză de imagine abruptă, determinată de o serie de „greșeli neforțate” în prima parte a mandatului său. Analiza politologului sugerează că Nicușor Dan nu a plecat de pe „un cal foarte înalt”, având un nucleu de susținători limitat, conform rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale din 2025, unde a obținut 21% din voturi. Jiglău crede că succesul din turul secund a fost influențat de „spaima de extremism” a electoratului, iar situația actuală reflectă deziluzia bazei sale dure Cotidianul.

Printre cele mai problematice momente identificate de politolog se numără gestul președintelui de a trece peste canalele instituționale formale în relația cu partenerii politici, precum și o recentă conferință de presă care a pus în discuție libertatea de exprimare. Încrederea publică a scăzut semnificativ, indicatorul INSCOP coborând de la 47% la începutul mandatului la 27,6% în martie 2026, în timp ce un sondaj CURS din iulie 2026 îl plasa la 30% Cotidianul.

Credibilitatea președintelui a fost afectată grav de promisiunea făcută în campania electorală de a nu crește TVA, angajament contrariat ulterior de Guvernul Bolojan, care a majorat cota standard de la 19% la 21% începând cu 1 august 2025. De asemenea, Nicușor Dan a fost criticat pentru sesizarea Curții Constituționale împotriva legii care sancționează antisemitismul și fascismul (Legea Vexler), demers respins în unanimitate de CCR pe 17 iulie 2025 Cotidianul.

În domeniul justiției, președintele a fost vizat de critici după ce a semnat, pe 8 aprilie 2026, numirile Cristinei Chiriac la Parchetul General, ale lui Ioan-Viorel Cerbu la DNA și Codrin-Horațiu Miron la DIICOT, în ciuda unor avize negative din partea CSM. De asemenea, poziționarea sa față de problemele sistemului de justiție, scoase în evidență de documentarul Recorder „Justiție Capturată” la finalul anului 2025, a fost percepută ca fiind inconsistentă, antagonizând societatea civilă Cotidianul.

La capitolul politică externă, Nicușor Dan a încercat să normalizeze relațiile cu Washingtonul, însă strategia sa a fost criticată pentru focalizarea excesivă pe aripa MAGA a lui Donald Trump. Președintele a participat la prima reuniune a Consiliului pentru Pace pe 19 februarie 2026 și a semnat un contract de lobby cu Eversheds Sutherland (US) LLP în mai 2026, cu un plafon de 3,39 milioane de dolari, o parte din sumă ajungând la Jason Miller și Matthew Schlapp. Mai mult, între iulie și octombrie 2026, a publicat materiale în publicații ultraconservatoare precum Newsmax și Fox News Cotidianul.

O altă sursă de tensiune a fost gestionarea relației cu Serviciul de Pază și Protecție (SPP). În urma unei investigații Recorder din august 2026, care sugera participarea șefului SPP, Lucian Pahonțu, la represiunea din 1989 și 1990, președintele a respins acuzațiile și a adoptat un stil evaziv în conferințele de presă referitoare la absența declarațiilor de avere ale generalului Pahonțu pe site-ul ANI Cotidianul.

George Jiglău estimează că Nicușor Dan își poate recupera imaginea, deoarece nemulțumirile actuale sunt bazate pe reacții emoționale puternice care se pot estompa. Recuperarea depinde de capacitatea președintelui de a face mișcări care să răspundă așteptărilor segmentului de societate pe care s-a bazat electoral Cotidianul.

Categorii:
Entități:
Etichete:

Vezi sursa originală