Editurile iau în calcul simplificarea limbajului din cărțile pentru copii din cauza dificultăților tot mai mari de înțelegere a textelor. Psihoterapeuta în formare Roxana Burdușel avertizează că eliminarea sistematică a cuvintelor dificile poate limita dezvoltarea vocabularului și a gândirii critice. Aceasta subliniază că limbajul nu este doar un instrument de comunicare, ci și unul prin care experiențele sunt organizate, iar înlocuirea termenilor preciși cu alții generali duce la pierderea nuanțelor și a imaginilor literare.
Referindu-se la teoria socioculturală a dezvoltării cognitive a lui Lev Vîgotski, Burdușel menționează conceptul de „zona proximei dezvoltări”, argumentând că copiii au nevoie să întâlnească termeni noi pentru a progresa. Ea consideră că eliminarea automată a cuvintelor necunoscute este o greșeală, deoarece un copil nu își poate extinde vocabularul dacă primește doar informații pe care le stăpânește deja. Accesibilitatea nu ar trebui să însemne simplificare preventivă, ci sprijinul adultului pentru a deduce sensul din context sau prin consultarea internetului.
Consumul de conținut digital de scurtă durată, precum Reels sau TikTok, influențează capacitatea copiilor de a procesa texte lungi și de a tolera plictiseala. În timp ce lectura necesită răbdare și efort pentru a urma un fir narativ, social media oferă stimuli noi în câteva secunde, fără investiție de efort. Psihoterapeuta observă că adulții contribuie la acest fenomen prin propriul comportament, umplând orice moment de liniște cu telefonul, transmițând astfel copiilor ideea că orice secundă trebuie ocupată cu un stimul.
Datele privind literația funcțională în România sunt îngrijorătoare, aproximativ 48% dintre elevii de 15 ani neatingând nivelul de bază la lectură, cea mai mare rată din Uniunea Europeană. Deși cifrele sunt alarmante, Burdușel precizează că nu este vorba de o transformare ireversibilă a creierului, datorită neuroplasticității. Capacitatea de concentrare se poate îmbunătăți prin exercițiu susținut și metode adaptate, însă lipsa intervenției timpurii poate limita parcursul educațional și accesul la oportunități sociale și politice.
Pentru a cultiva plăcerea lecturii, specialista recomandă evitarea transformării acesteia într-o obligație sau pedeapsă. În schimb, propune stimularea interesului prin conversații despre ideile citite și găsirea de legături între povești și experiențe personale. De asemenea, sugerează utilizarea mediului digital ca instrument de promovare a cărților prin creatori de conținut care realizează „trailere” literare și implementarea de cluburi de carte în școli pentru a transforma lectura într-o experiență socială.