ACTUALIZARE Seceta dezechilibrează energia: Hidroelectrica raportează o umplere sub 50% a lacurilor de acumulare
Dan Plaveti, președintele Directoratului Hidroelectrica, a anunțat miercuri, 9 noiembrie 2026, la conferința Focus Energetic, că gradul de umplere a lacurilor de acumulare deținute de companie este sub 50%. Președintele a explicat că debitele Dunării și ale râurilor interioare sunt mult sub mediile multianuale, iar prognozele pentru decembrie (2.500 m³/s, față de o medie de 5.100 m³/s) și ianuarie (posibil 3.000 m³/s, față de o medie de 5.400 m³/s) nu sunt favorabile. Situația reduce semnificativ producția de energie hidroelectrică, atât pe Dunăre, cât și la hidrocentralele interne, necesitând o gestionare precaută a rezervei de apă pentru sezonul rece.
ACTUALIZARE Hidroelectrica: Nivelul lacurilor de acumulare este sub 50%; seceta afectează producția de energie
Dan Plaveti, președintele Directoratului Hidroelectrica, a anunțat la conferința Focus Energetic că gradul de umplere a lacurilor de acumulare este sub 50%, iar debitele Dunării și ale râurilor interioare sunt mult sub mediile multianuale, ceea ce afectează producția de energie hidroelectrică și impune o gestionare prudentă a rezervelor de apă în sezonul rece. El a precisat că, deși vara a fost traversată cu eforturi, contextul hidrologic a pus la încercare capacitatea de producție, obligând compania să reanalizeze gestionarea resurselor. Prognozele pentru decembrie (2.500 m³/s vs. media de 5.100 m³/s) și ianuarie (posibil 3.000 m³/s vs. media de 5.400 m³/s) nu sunt favorabile.
Situația hidrologică afectează atât producția de energie de pe Dunăre, cât și pe cea realizată în hidrocentralele de pe râurile interioare. Plaveti a declarat că debitul Dunării este cu 30-40% sub mediile multianuale, iar pe râurile interioare toate debitele sunt sub 50% din normele multianuale, determinând o cantitate de energie hidroelectrică mult mai mică. Mentenanța a fost finalizată, iar toate hidroagregatele sunt pregătite pentru funcționare; cu o resursă limitată, scopul este exploataarea fiecărui metru cub de apă pentru vârful de consum și asigurarea siguranței sistemului energetic.
ACTUALIZARE Hidroelectrica: Umplerea lacurilor de acumulare sub 50%, seceta afectează producția de energie
Gradul de umplere a lacurilor de acumulare deținute de Hidroelectrica se situa luni, 9 noiembrie 2026, sub 50%, conform datelor prezentate de Dan Plaveti, președintele directoratului companiei, la conferința organizată de Focus Energetic. Volumul scăzut al rezervelor este determinat de debitele Dunării și ale râurilor interioare, care sunt mult sub mediile multianuale, afectând semnificativ producția de energie hidroelectrică și necesitând o gestionare precaută a apei în vederea sezonului rece 2026-2027. Potrivit lui Plaveti, debitul Dunării este de aproximativ 1.800 de metri cubi pe secundă, adică cu 30-40% sub valorile obișnuite, iar prognozele indică 2.500 mc/s în decembrie și 3.000 mc/s în ianuarie, față de medii multianuale de 5.100, respectiv 5.400 mc/s. Pe râurile interioare, debitele sunt sub 50% din normele istorice. Deși programul de mentenanță a fost finalizat și hidroagregatele sunt gata de funcționare, compania va utiliza apa reziduală cu prioritate pentru acoperirea vârfurilor de consum și echilibrarea sistemului energetic. „Apa din lacuri este o resursă limitată și practic o folosim doar când aduce cea mai mare valoare pentru sistem”, a explicat președintele Hidroelectrica.
ACTUALIZARE Rezervele de apă ale Hidroelectrica sub 50%, seceta blochează producția de energie
Dan Plaveti, președintele Directoratului Hidroelectrica, a anunțat luni, 9 noiembrie 2026, la conferința Focus Energetic, că gradul de umplere a lacurilor de acumulare deținute de companie se situează sub 50%. Informația a fost livrată în contextul discuțiilor privind provocările iernii 2026–2027 pentru sistemul energetic național. „Seceta ne-a afectat foarte mult în producția de energie electrică din acest an. Chiar dacă am trecut cu bine peste vară, aceasta s-a întâmplat cu eforturi, iar contextul hidrologic în care ne-am aflat a pus la încercare capacitatea de producție și ne-a făcut să regândim și să reanalizăm modul cum gestionăm resursele”, a declarat Dan Plaveti.
Potrivit reprezentantului Hidroelectrica, prognozele hidrologice pentru luna decembrie prevăd un debit al Dunării de 2.500 de metri cubi pe secundă, față de o medie multianuală de 5.100 de metri cubi pe secundă. Pentru ianuarie, debitele ar putea ajunge la 3.000 de metri cubi pe secundă, comparativ cu media de 5.400 de metri cubi pe secundă. Situația hidrologică deficitară afectează producția de energie atât pe Dunăre, cât și la hidrocentralele de pe râurile interioare, împiedicarea recuperării rapide a rezervelor necesare sezonului rece. Debitul Dunării este cu aproximativ 30-40% sub mediile multianuale, iar pe râurile interioare toate debitele sunt sub 50% din normele istorice. Aceste discrepanțe reduc semnificativ cantitatea de energie hidroelectrică produsă de Hidroelectrica.
Programul de mentenanță pentru iarnă a fost finalizat cu succes, toate hidroagregatele fiind pregătite tehnic să funcționeze. „În momentul de față, putem spune că programul de mentenanță a fost realizat, revizii, reparații, pregătirile tehnice pentru iarnă au fost toate finalizate, toate hidroagregatele sunt pregătite să funcționeze. Dacă apa nu este suficientă, atunci posibilitatea de a exploata fiecare metru cub de apă atunci când este disponibil devine esențială”, a explicat președintele Dan Plaveti. Compania urmează să gestioneze rezervele de apă cu prudență maximă. „Apa din lacuri este o resursă limitată și practic o folosim doar când aduce cea mai mare valoare pentru sistem, pentru vârful de consum, în echilibrare, și încercăm să susținem partea de siguranță a funcționării sistemului energetic”, a mai spus Plaveti. „Nu intrăm în iarnă în condițiile pe care ni le-am fi dorit, dar noi suntem pregătiți cu toate echipamentele, cu toți oamenii și vom continua să exploatăm cu foarte multă diligență resursele de apă, atât cât sunt ele în prezent”, a declarat reprezentantul companiei.
Infrastructura hidrica a Romaniei este punsa sub presiune de o criza de exploatare, pornita de la barajul Paltinu, care a pus in evidenta vulnerabilitatile sistemului national de rezerve de apa si energie. In iunie 2025, o defectiune a unui cablu subacvatic de la barajul Paltinu, constructie din 1971 care nu a trecut prin renovari capitale, a blocat golirea de fund a lacului. Incidentul a dus la intreruperea aprovizionarii cu apa potabila pentru peste 100.000 de persoane, precum si la afectarea Rafinariilor din Ploiesti si a centralelor electrice. Ulterior, aluviunile au colmatat lacul, depunand aproape 200.000 de metri cubi de sedimente, atingand priza hidroelectric si impunand men tinerea nivelului apei sub capacitatea maxima pentru a evita inundațiile.
Problemele structurale se extind dincolo de Paltinu, la sistemul ESZ Prahova (detinut de Apele Romane), unde o conducta deteriorata cu pierderi mari nu a fost reparata la timp si bazinul de acumulare sufera infiltratii periculoase. Bogdan Chitescu, directorul ESZ Prahova, a confirmat ca firma a anuntat deficientele inca din 2017, iar in 2024 incercarile de interventie au ecat, din cauza colapsului solului in timp ce se sudau conductele. Diana Buzoiianu, fosta ministra a Mediului, a remarcat ca situatia critica de la Paltinu nu este o culpa izolata, ci rezultatele unei neglijente de mentenanta pe o perioada de 20 de ani, proces care nu poate fi inversat rapid.
Seceta istorică din 2026 a redus nivelul de umplere al principalelor 40 de lacuri din România la 55%, cu un miliard de metri cubi mai puțin față de aceeași perioadă a anului trecut. Lacul Vidraru, în bazinul Argeș–Vedea, a rămas pe jumătate gol din cauza lipsei precipitațiilor, determinând Apele Române să evacueze accelerat apa din celelalte cinci lacuri ale sistemului pentru a asigura apa potabilă.
Presiunea asupra rezervelor a determinat sistarea producției de energie electrică la Lacul Golești, în timp ce la Oașa nivelul apei a scăzut atât de mult încât au apărut la suprafață buturugile arborilor tăiați în anii 1970, o scenă necunoscută localnicilor de 50 de ani. Lacul Vidra, a treia cea mai mare acumulare din țară, și-a redus volumul de apă cu aproape jumătate, scăderea nivelului afectând randamentul turbinelor, care necesită mai multă apă pentru aceeași putere produsă.
Hidroelectrica a intrat în iarnă cu o rezervă de energie din hidrocentrale cu 1.000 GWh mai mică decât în ultimii patru ani, fiind nevoită să cumpere energie la prețuri mai mari pentru a onora obligațiile contractuale. Situația este critică și la Lacul Iezer Mostiștea, unde nivelul scăzut al Dunării a impeded pomparea apei din fluviu în canal, iar autoritățile au decis să evacuateze 20 de milioane de metri cubi din rezerva lacului pentru irigații, redirecționând apa în Dunăre pentru a ajuta racordarea nuclearei de la Cernavodă.