ACTUALIZARE BNR, așteptată să mențină dobânda cheie și să revizuiască prognoza de inflație
Banca Națională a României (BNR) își desfășoară astăzi, 12 noiembrie 2026, ședința de politică monetară, luând decizia privind dobânda-cheie, menținută la 6,5% încă din august 2024. Analiștii anticipă că primele reduceri ale dobânzii vor avea loc abia în 2027. În intervalul următor, BNR va monitoriza îndeaproape evoluția cursului leu-euro și noul Raport asupra inflației, care oferă indicii privind posibila relaxare a politicii monetare. Adevarul Financiar
Economistii participanți la sondajul Bloomberg se așteaptă în unanimitate ca Banca Națională a României (BNR) să mențină rata politicii monetare neschimbată la ședința programată pentru joi, 12 noiembrie 2026, ultimul decizie de acest tip din anul 2026. Central bank a semnalat recent creșterea iminentă a prognozei de inflație, iar noul raport va fi adoptat în ședința respectivă și prezentat ulterior.
Raportul precedent, publicat în august, anticipa o rată a inflației de 6,1% pe an la finalul anului curent și de 3,4% la finalul anului următor. Actualul indicator s-a ridicat la 6,6% în septembrie, comparativ cu 6,2% înregistrat în august. Banca Comercială Română (BCR) prognozează o inflație de 6,9% în octombrie și de 7% la sfârșitul anului.
Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR, consideră că având în vedere inflația ce depășește prognozele și menținerea unei orientări restrictive de către marile bănci centrale, BNR este așteptată să comunice un mesaj mai puțin favorabil unei politici monetare mai acomodative. BCR previzionează o reducere a ratei cheie la ședința din mai 2027, dar sub rezerva continuării consolidării fiscale în România și a încheierii ciclului de înăsprire monetară în zona euro, așa cum anticipează în prezent piețele.
„Considerăm foarte puțin probabile majorările dobânzilor în România, având în vedere că economia continuă să funcționeze cu un deficit de cerere amplu. Înnăsprirea recentă a condițiilor de lichiditate reflectă eforturile de contracarare a presiunilor de depreciere asupra leului. Dobânzile de pe piața monetară au crescut în ultimele luni, pe măsură ce excesul de lichiditate a fost absorbit prin intervenții valutare, împingând poziția de lichiditate a sistemului bancar față de BNR în deficit în octombrie, pentru prima dată din iunie 2025”, notează Dascălu.
Sectorul bancar a înregistrat un deficit de lichiditate de 1,7 miliarde de lei în octombrie, față de un excedent de 20-30 de miliarde de lei în lunile anterioare. Dobânda efectivă a politicii monetare a crescut la 6,07% în octombrie, de la nivelul de 5,50% al facilității de depozit, care a fost dobânda relevantă pentru condițiile monetare începând cu august 2025.
Dascălu adaugă: „Traiectoria pe termen mediu a EUR/RON va depinde, în cele din urmă, de credibilitatea eforturilor de consolidare fiscală și de stabilitatea mediului politic. Având în vedere că transmiterea deprecierii cursului în inflație este estimată la 0,3 puncte procentuale, vedem un spațiu limitat pentru o depreciere suplimentară a leului.”
Pe plan regional, ING Bank se așteaptă ca Banca Ceahă să rămână cea mai restrictivă bancă centrală, cu posibile noi majorări ale dobânzilor la începutul anului viitor, urmată de banca Poloniei, unde sunt anticipate creșteri totale de 50 de puncte de bază. „Ungaria și România rămân pe o traiectorie diferită. Ambele ar trebui să se îndrepte în continuare spre dobânzi mai mici, dar abia după stabilizarea contextului geopolitic și după ce șocul energetic nu va mai pune în pericol monedele sau anticipațiile inflaționiste. Per ansamblu, divergența politicilor monetare va rămâne una dintre temele definitorii ale regiunii anul viitor”, arată František Táborský, strategist pentru piețele valutare și obligațiuni la ING Bank.
În cazul în care inflația va fi și mai persistentă în regiune, ING estimează că băncile centrale ar putea interveni cu majorări suplimentare. Pentru România, având în vedere că atât inflația, cât și dobânda sunt cele mai ridicate, BNR ar urma să aștepte mai multe dovezi că inflația este pe o traiectorie descendentă înainte de a lua prima măsură de reducere a ratei cheie, conchide Táborský.