Ce se va întâmpla cu nodul Holdea în 2027, odată cu deschiderea marilor tuneluri de pe Autostrada A1 Lugoj - Deva

La un deceniu de la proiectare, nodul rutier Holdea a fost soluția care a permis deschiderea traficului pe un tronson al Autostrăzii A1 Lugoj–Deva și ar putea pierde o mare parte din importanță după finalizarea tunelurilor Margina–Holdea, estimată pentru prima jumătate a anului 2027.

Ce se va întâmpla cu nodul Holdea în 2027, odată cu deschiderea marilor tuneluri de pe Autostrada A1 Lugoj - Deva

La un deceniu de la proiectarea sa, nodul rutier Holdea continuă să aibă un rol esențial pe Autostrada A1, construit la limita județelor Hunedoara și Timiș. Amenajat în 2019, acesta a permis deschiderea circulației pe un tronson de 21 de kilometri al Autostrăzii Lugoj–Deva și, potrivit informațiilor din surse, și-ar putea pierde o mare parte din importanță în 2027, odată cu finalizarea „autostrăzii cu tuneluri”.

Ideea construirii nodului a apărut în 2015 la inițiativa unor voluntari pasionați de infrastructură și a fost transpusă în proiect în anul următor. Fără această conexiune, o porțiune importantă a A1 ar fi riscat să rămână nefolosită ani întregi în așteptarea tunelurilor, iar nodul a necesitat lucrări suplimentare contractate într-un pachet care a inclus și montarea unor panouri fonoabsorbante, cu o valoare estimată la aproape 25 de milioane de lei.

Din decembrie 2019 până în prezent, nodul Holdea a fost una dintre principalele intrări și ieșiri de pe A1. Șoferii care se îndreaptă spre Lugoj, Timișoara și Arad părăsesc autostrada pentru a-și continua călătoria pe DN 68A, pe o distanță de aproximativ 14 kilometri, prin zona localităților Coșevița, Coșava și Margina, unde reintră pe A1. O bretea de aproximativ un kilometru leagă autostrada de sensul giratoriu construit pe DN 68A, iar amenajarea a presupus și un pasaj peste autostradă la circa 20 de metri înălțime și modificarea traseului drumului național.

Construcțiile nu au fost prevăzute în proiectul inițial al autostrăzii. Necesitatea lor a fost semnalată de membrii forumului PeUndeMerg.ro, care au anticipat întârzieri la tunelurile dintre Margina și Holdea. Cristian Bogdan, unul dintre inițiatori, a relatat în august 2019 pe platforma Contributors cum a propus soluția, deși diferența de nivel dintre DN 68A și autostradă făcea dificilă realizarea ei.

Potrivit relatării lui Cristian Bogdan, soluția a vizat evitarea situației în care 10 kilometri de autostradă între tunelurile numite «tunelurile pentru urși» și cel mai apropiat nod rutier Grind ar fi devenit un «muzeu». Inițiativa a fost susținută și de Cătălin Drulă și Horațiu Cosma, implicați atunci în activități de consiliere guvernamentală în domeniul infrastructurii, iar proiectul a fost realizat în 2016, conceput pentru intrare și ieșire de pe autostradă.

Un motiv pentru necesitatea nodului a fost situația punctului de întoarcere de la Grind, amenajat între Dobra și Holdea, la aproximativ zece kilometri de capătul autostrăzii. Aflându-se aproape de trecerea la nivel cu calea ferată de pe DN 68A, acesta nu era deschis circulației din cauza riscului de blocare a A1 în cazul închiderii barierei CF pentru 10–15 minute, conform informațiilor Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Timișoara din decembrie 2019.

Nodul Holdea nu fusese inclus în contractul inițial al autostrăzii, astfel că lucrările au necesitat o procedură separată. În august 2018, CNAIR a lansat o licitație estimată la 24,39 milioane de lei, care a inclus amenajarea bretelei de descărcare, instalații de iluminat și montarea unor panouri fonoabsorbante. După întârzieri, tronsonul Holdea–Ilia a fost deschis la 23 decembrie 2019, iar nodul Dobra–Grind a fost deschis pe 9 iunie 2020 după recepționarea semnalizării.

Viitorul nodului este legat de finalizarea ultimului sector lipsă al Autostrăzii Lugoj–Deva, cu o lungime de 9,13 kilometri, între Margina și Holdea. Pe acest tronson, asocierea UMB – Euro-Asfalt lucrează la două tuneluri cu galerii care însumează 4,6 kilometri și la viaductele și pasajele necesare traversării zonei deluroase fără ieșirea pe drum național.

Lucrările au început în 2024, iar în septembrie 2026 a fost anunțată finalizarea străpungerii tuturor galeriilor celor două tuneluri. La începutul lunii noiembrie 2026, constructorii continuau lucrările la structura interioară a tunelurilor, la sistemele de hidroizolație, la betonarea cămășuielii finale și la instalațiile de siguranță și iluminat. DRDP Timișoara informa la 10 noiembrie 2026 că stadiul fizic al lucrărilor pe sectorul 1 Margina–Holdea era de 82%.

Contractul pentru proiectarea și execuția tronsonului are o valoare de aproximativ 1,82 miliarde de lei, fără TVA, iar deschiderea circulației este estimată pentru prima jumătate a anului 2027. Odată cu finalizarea lucrărilor, șoferii ar urma să poată circula neîntrerupt pe Autostrada A1 între Boița și Nădlac, fără să mai parcurgă sectorul de drum național dintre Margina și Holdea.

Potrivit proiectului inițial, breteaua nodului Holdea a fost concepută ca o ieșire permanentă de pe autostradă, utilizarea ei pentru intrarea pe A1 având caracter provizoriu. Astfel, după deschiderea tunelurilor, nodul ar urma să rămână funcțional ca ieșire de pe autostradă, inclusiv pentru situații de urgență, configurația definitivă urmând să fie stabilită de administratorul drumului.

Surse

Categorii:
Entități:
Etichete: