Clinicele și cabinetele stomatologice din România accelererează tranziția digitală, însă se confruntă cu un decalaj semnificativ între dorința de modernizare și utilizarea efectivă a datelor de business. Prima ediție a cercetării ADOM Dental Software Insights, publicată de Asociația Dental Office Managers (ADOM), relevă că 54,4% dintre managerii și medicii stomatologi își doresc integrarea inteligenței artificiale și a automatizărilor în fluxul curent de lucru.
Cu toate acestea, radiografia utilizării curente a sistemelor informatice arată că digitalizarea se rezumă încă la activitățile de bază. În timp ce 96,7% dintre respondenți folosesc module de agendă și programări, iar 68,9% gestionează electronic planurile de tratament, indicatorii strategici sunt lăsați pe plan secund. Doar 23,3% analizează rata de acceptare a planurilor propuse, iar un procent infim, de 13,3%, urmărește rapoarte detaliate privind retenția pacienților și revenirea acestora la controale periodice.
42,2% dintre reprezentanții clinicilor chestionați au decis deja să renunțe la vechii furnizori de tehnologie. Motivele principale sunt lipsa de flexibilitate a rapoartelor de management (55,3%) și funcționalitățile limitate (52,6%), costurile abonamentelor cântărind mult mai puțin în decizie (invocate de doar 18,4%). Conform studiului, dependența de furnizori este accentuată: 80% dintre respondenți folosesc același program de cel puțin trei ani, iar peste 56% îl au integrat de mai bine de cinci ani.
Președinta ADOM, dr. Oana Taban, avertizează asupra importanței conceptului de autonomie digitală și a necesității ca clinicile să dețină contractual dreptul de a exporta bazele de date structurate, cu garanții de confidențialitate și portabilitate, fără costuri abuzive. Adoptarea noilor instrumente este, de asemenea, încetinită de lipsa de competențe digitale: 31,1% dintre participanți au reclamat instruirea deficitară oferită echipelor, iar 23,3% au raportat dificultăți de interconectare cu alte aplicații medicale.
Asociația Dental Office Managers (ADOM) a publicat rezultatele primei ediții a studiului ADOM Dental Software Insights, o cercetare exploratorie dedicată utilizării software-urilor de management în clinicile stomatologice din România, provocările întâmpinate și funcționalitățile dorite pentru viitor. Dr. Oana Taban, Președinte ADOM, a declarat că software-ul de management în stomatologie a depășit rolul administrativ, influențând direct modul în care clinicile gestionează relația cu pacienții și își planifică dezvoltarea. Cercetarea are scopul de a identifica teme relevante de reflecție pentru piața stomatologică, pornind de la experiențele participanților.
Studiul relevă o diferență între utilizarea software-ului pentru activitățile zilnice și cea pentru monitorizarea performanței sau deciziile de management. Digitalizarea se rezumă predominant la activitățile de bază: 96,7% dintre respondenți folosesc module de agendă și programări, iar 68,9% gestionează electronic planurile de tratament. Rapoartele de management sunt utilizate de o pătrime din clinici pentru indicatori strategici. Astfel, 23,3% folosesc rapoarte privind acceptarea planurilor de tratament, iar 13,3% monitorizează retenția pacienților și revenirea acestora pentru controale. De asemenea, 58,9% urmăresc încasările, 55,6% numărul pacienților noi și 45,6% gradul de ocupare a agendei, deși studiul măsoară utilizarea rapoartelor, nu efectul lor direct asupra revenirii pacienților. Datele colectate în activitatea zilnică pot susține decizii mai bine fundamentate atunci când sunt transformate în indicatori pe care echipa îi urmărește și îi folosește consecvent.
Funcționalitățile limitate ale software-urilor justifică schimbarea în 42,2% dintre cazuri. Dintre cei care au schimbat platforma, 55,3% au menționat lipsa flexibilității în rapoartele manageriale, iar 52,6% au sesizat funcționalități insuficiente. Dificultățile de utilizare a interfeței au fost indicate de 28,9%, iar costurile au cântărit mai puțin, fiind invocate de doar 18,4%. Utilizarea îndelungată a platformelor accentuează dependența de furnizori: 80% dintre respondenți folosesc același program de cel puțin trei ani, iar 56,7% îl au integrat de mai bine de cinci ani. Această lungă perioadă face relevante teme precum interoperabilitatea, portabilitatea datelor și planificarea migrării.
Inteligența artificială și automatizarea sunt priorități pentru etapa următoare. 54,4% dintre participanți își doresc funcționalități de AI pentru analiză și recomandări. Pe următoarele poziții se află automatizarea comunicării cu pacienții (47,8%), dashboard-urile manageriale avansate (46,7%), automatizarea proceselor administrative (41,1%) și instrumentele de predicție a activității (34,4%). Integrarea tehnologiei este încetinită și de lipsa de competențe digitale. 31,1% dintre participanți au reclamat instruirea deficitară oferită echipelor, 23,3% au raportat dificultăți de interconectare cu alte aplicații medicale, iar automatizările insuficiente au fost menționate de 21,1%.