Elevii și profesorii Colegiului Național de Artă din Târgu Mureș vor beneficia permanent de o harpă de concert, evaluată la peste 26.000 de euro, după ce instrumentul va intra oficial în patrimoniul școlii printr-un contract de donație oferit de Asociația Cultura Viva Sighișoara, cu sediul la Berna, Elveția. Decizia asociației a fost motivată de formarea, în ultimii ani, la Târgu Mureș, a unei clase active de harpă, cu rezultate vizibile ale elevilor pasionați.
Alexandru Gavrilovici, violonist și președintele Asociației Cultura Viva Sighișoara, a explicat că instrumentul, considerat prețios și practic nou la momentul împrumutului inițial, devine acum proprietate definitivă a instituției de învățământ. „O școală care primește o harpă în România devine exclusivistă, adică se pot face niște lucruri extraordinare, devine nu doar un centru educațional, ci și vocațional”, a declarat Gavrilovici pentru AGERPRES. El a subliniat că transformarea împrumutului în donație este o recunoaștere a seriozității cu care instrumentul a fost valorificat de către elevi și profesori.
Diana Sabina Grozav, directorul Colegiului Național de Artă din Târgu Mureș, a confirmat că urmează să se semneze contractul de donație. Aceasta a evidențiat importanța posesiei instrumentului pentru dezvoltarea ofertei educaționale și atragerea de noi talente, într-o perioadă în care lipsa unei baze materiale proprii făcea dificilă promovarea predării harpei. „Neavând bază materială, e mai dificil să promovezi un astfel de instrument în oferta educațională. Din 2021 este la noi în custodie și rezultatele încep să apară”, a spus Grozav.
Harpa a fost achiziționată în 2014 prin eforturile harpistei Marie Trottmann și ale lui Alexandru Gavrilovici, fondatorul Academiei Sighișoara, cu sprijinul a 60 de melomani elvețieni și al producătorului de harpe Camac, care a oferit un preț preferențial. Instrumentul a fost inaugurat oficial la ediția din 2014 a Academiei Sighișoara, un prestigios festival internațional de muzică de cameră fondat în 1993 de Gavrilovici și de flautista Heidi Indermühle. Proiectul a funcționat timp de peste două decenii ca o punte culturală între Elveția și România, fiind considerat una dintre cele mai importante destinații muzicale globale înainte de relocarea sa în Elveția după pandemie.