Comisia Europeană propune simplificarea legislației fiscale, în timp ce România introduce măsuri anti-abuz

Enunțate de Ioana Lixandru, Senior Tax Consultant la Crowe România, diferențele dintre strategia UE de debirocratizare și măsurile fiscale românești de limitare a costurilor îndatorării și certificare R&D.

Comisia Europeană propune simplificarea legislației fiscale, în timp ce România introduce măsuri anti-abuz
ACTUALIZARE Comisia Europeană propune noi reguli fiscale: scutiri de impozit și dobânzi deductibile de până la 3 milioane de euro

Companiile din Uniunea Europeană ar putea beneficia de scutirea de impozit reținut la sursă pentru plățile intra-UE de dobânzi, redevențe și dividende, indiferent de nivelul participației deținute, potrivit unor propuneri ale Comisiei Europene. În prezent, în România, scutirea este condiționată de existența unei participații minime și de respectarea unor perioade minime de deținere.

Astfel, cheltuielile eligibile cu cercetarea-dezvoltarea ar putea fi deduse imediat în anul efectuării cheltuielii sau în oricare dintre următorii patru ani.

O altă zonă vizată de propunerile europene este deductibilitatea costurilor excedentare ale îndatorării. Printre modificările propuse de Comisia Europeană se numără excluderea împrumuturilor acordate de terți, în funcție de scopul finanțării, și impunerea unui plafon fix deductibil de 3 milioane de euro.

„În România, plafonul fix deductibil a fost majorat de la 200.000 euro la 1 milion euro începând cu 2019, iar din 2024 sunt aplicabile două plafoane: 500.000 euro pentru costuri excedentare ale îndatorării cu persoane afiliate, care nu finanțează achiziția sau producția de imobilizări corporale în curs, respectiv active puse în funcțiune, conform legislației, și 1 milion euro pentru costurile totale excedentare ale îndatorării rezultate din tranzacții efectuate atât cu persoanele afiliate, cât și cu persoanele neafiliate”, susține Ioana Lixandru.

Comisia Europeană intenționează să simplifyze legislația fiscală complexă și să reducă sarcina administrativă pentru companii, prin propunerile din pachetul „Tax Omnibus” și revizuirea Directivei privind cooperarea administrativă. Aceste inițiative vizează debirocratizarea, transparența și creșterea competitivității economice în zona Eurozonei, folosind implementarea Pilonului 2 al OCDE privind impozitul minim global ca instrument de clarificare a normelor anti-abuz.Financial Intelligence

Ioana Lixandru, Senior Tax Consultant la Crowe România, evidențiază o modificare structură importantă propusă la nivel european: scutirea de impozit reținut la sursă pentru plățile intra-UE de dobânzi, redevențe și dividende, indiferent de nivelul participației. Aceasta contrastează cu practica actuală din România, unde aceste scutiri sunt condiționate de deținerea unei participări minime și de anumite perioade de detenție.Financial Intelligence

Propunerile europene introduc, de asemenea, un standard minim pentru facilitățile fiscale dedicate cercetării și dezvoltării (R&D). Cheltuielile eligibile vor putea fi deduse integral în anul incurrencei sau rambursate progresiv în cel mult patru ani.Financial Intelligence În paralel, se introduc măsuri anti-abuz specifice, cum ar fi condiții stricte pentru păstrarea activelor și ajustări la calculul costurilor excedentare ale îndatorării, pentru a preveni eroziunea bazei impozabile prin deduceri artificiale. Statele membre își păstrează dreptul de a menține sau adopta facilități mai favorabile dacă justifică tratamentul preferențial al cheltuielilor eligibile.Financial Intelligence

România a extins deja progresiv facilitățile fiscale pentru R&D, prin creșterea procentelor de deducere suplimentară, introducere scutirii de impozit pe venit pentru angajații implicați în cercetare și instituirea unui credit fiscal de 10%. Certificarea activităților de R&D, introdusă în 2023, este obligatorie pentru marile întreprinderi și opțională pentru alte entități. În 2025, 56 de contribuabili au solicitat certificarea, față de 29 în 2023.Financial Intelligence

În ceea ce privește prevenirea decapitalizării și transferului profitului, Comisia Europeană propune includerea în calculul costurilor excedentare ale îndatorării a unei excluderi pentru împrumuturile acordate de terți (neafiiliate), în funcție de scopul finanțării, și impune un plafon fix deductibil de 3 milioane euro. României, plafonul fix deductibil a crescut de la 200.000 euro la 1 milion euro începând cu 2019. Din 2024, autoritățile române aplică un sistem dual de plafoane: 500.000 euro pentru costurile excedentare ale îndatorării către persoane afiliate care nu finanțează achiziția sau producția de imobilizări corporale în curs, respectiv active puse în funcțiune, și 1 milion euro pentru costurile totale excedentare ale îndatorării rezultate din tranzacții cu persoane afiliate și neafiliate.Financial Intelligence

Diferența rămasă din costurile excedentare ale îndatorării, nerecuperată în plafonul fix, se mai poate deduce în calculul impozitului pe profit în limita unui plafon variabil de 30% din EBITDA-ul ajustat. Proiectele de directive urmează a fi publicate în Jurnalul Oficial al UE și să fie transpuse în legislațiile interne ale statelor membre, forma finală depinzând de constrângerile bugetare și preocupările fiscale locale. Strategia generală recomandată de experți sugerează ca măsurile anti-abuz să vizeze majoritatea contribuabililor, nu excepțiile, cu acces la volume mari de informații prin digitalizare.Financial Intelligence

Surse:
Categorii:
Entități:
Etichete:

Vezi sursa originală