Compartimentul juridic al guvernului statului Karnataka a emis o opinie conform căreia Tribunalul Național de Mediu (NGT) nu constituie o instanță constituțională și nu poate împiedica legislativul să modifice legile, chiar dacă astfel de amendamente anulează ordinele emise de tribunal. Această interpretare juridică a constituit fundamentul mișcării guvernamentale de relaxare a restricțiilor privind construcțiile în jurul lacurilor și al canalelor de scurgere a apelor pluviale, nu doar în Bengaluru, ci la nivel național în stat.
Procesele-verbale ale unei întâlniri conduse în iulie 2025 de secretarul șef al statului, Shalini Rajneesh, au fost accesate prin Legea transparenței informației (RTI) de către colectiva de mediu Mapping Malnad. Discuțiile au relevat cum guvernul a examinat obstacolele legale și a elaborat un cadru pentru a permite proiecte de infrastructură în zonele lacustre și în zonele tampon. Propunerile discutate la acea întâlnire s-au materializat ulterior în schimbări legislative.
La 18 februarie 2026, guvernul a notificat Legea Autorității pentru Conservarea și Dezvoltarea Rezervoarelor din Karnataka (Legea de Amendament nr. 2025). Această legislativă introduce zone tampon bazate pe suprafață pentru lacuri și permite lucrări de utilitate publică în zonele rezervoarelor și în zonele tampon. Procesul-verbal din 10 iulie 2025, care include opinia departamentului juridic pe nouă pagini, stabilea că NGT este un tribunal statistic și că nu poate examina validitatea constituțională a dispozițiilor legislative sau nu poate împiedica legislativul să își exercite funcțiile constituționale. Departamentul a concluzionat: „Legislativul își păstrează puterea de a schimba legea chiar ca răspuns la deciziile justiției.”
În cadrul întâlnirii din iulie 2025, Consiliul Furnizărilor de Apă și Canalizare din Bengaluru (BWSSB) a atras atenția asupra faptului că restricțiile impuse de procedurile NGT au făcut dificilă construirea stațiilor de epurare (STP) în zonele lacustre și în zonele tampon. Agenția apă a argumentat că apele uzate care intră în lacuri prin canalele de scurgere trebuie interceptate și tratate înainte de descărcare în corpurile de apă. Au fost discutate și nevoia de a facilita conectivitatea rutieră și alte lucrări de utilitate publică în zonele tampon ale lacurilor.
Nirmala Gowda, fondatoarea organizației Mapping Malnad, a criticat deciziile guvernamentale, considerând că acestea plasează interesele imobiliare deasupra interesului public, subminând securitatea apei și reziliența la dezastre a statului. Aceasta a evidențiat că opinia departamentului juridic a omis în mod vizibil decizia Înaltei Curți într-un dosar inițiat de Grupul de Sprijin pentru Mediu, prin care instanța a obligat menținerea unei zone tampon de 30 de metri fără construcții în jurul lacurilor. Gowda a transmis unui memorandum guvernului, avertizând: „Pe măsură ce schimbările climatice intensifică inundațiile și secetele, iar poluarea și invazia distrug ceea ce mai rămâne din lacuri și canale, aceste reduceri demontează protecțiile exact de care avem nevoie pentru a face față amenințărilor rapid crescânde de secetă, inundații și alunecări de teren.”