Stațiile de monitorizare a calității aerului funcționează ca infrastructura de bază pentru măsurarea nivelurilor de poluare, însă aproape jumătate dintre facilitățile din Bengaluru au avut date insuficiente pentru a reflecta exact gravitatea calității aerului în noaptea de Deepavali, marcată de declanșarea petardelor. Orașul dispune de 14 stații continue de monitorizare a calității aerului ambiental, care măsoară poluanți nocivi precum particulele fine (PM 2.5), particulele mai mari (PM 10), dioxidul de azot (NO2), dioxidul de sulf (SO2), monoxidul de carbon și alții.
Poluanții influențează indicele calității aerului (AQI), unde un indice cuprins între 0-50 este considerat „bun”, 51-100 „satisfăcător”, 101-200 „moderat” și 201-300 „prostor”. Din cele 14 stații, șase au raportat „date insuficiente”, lăsând un gol larg în informațiile cruciale care informează starea calității aerului în oraș. Restul stațiilor au înregistrat un AQI cuprins între 113 și 185, confirmând consensul general că declanșarea petardelor a agravat poluarea.
Situația a fost similară în restul statului Karnataka, unde monitorizarea calității aerului a fost criticată în afara Bengaluru. Singura stație de monitorizare din districtul Bidar a avut date insuficiente, situație întâlnită și în Davanagere, Haveri, Kolar și Karwar. În Hubballi și Kalaburagi, fiecare district având două stații, doar una dintre ele a furnizat date. Instanța Supremă din India a emis în 2018 o directive către Consiliul Central pentru Controlul Poluării (CPCB) și echivalentele sale din state să monitorizeze și să raporteze calitatea aerului înainte, în timpul și după Deepavali, însă, malgré avertismentele privind lipsa datelor, rapoartele au devenit formale.
A. Shivanna, președintele Karnataka State Pollution Control Board și deputat în legislativul statului pentru Anekal, a declarat că va analiza problema. „Voi aborda această problemă mâine (joi) după-amiază”, a adăugat el. Datele pentru ora 20:00, când ferverea festivității a scăzut, au arătat că declanșarea petardelor a avut un efect dublu asupra nivelurilor de poluanți. Acest lucru a fost vizibil în zone precum Silk Board și Hebbal, care înregistrează niveluri relativ mai ridicate din cauza congestiei traficului.
În Hebbal, AQI a crescut de la 50 la 170, în timp ce în Silk Board a trecut de la 110 la 185. În zonele rezidențiale precum Hombegowda Nagar, unde AQI era în mod normal de aproximativ 60 („satisfăcător”), numărul a depășit 170. Nivelurile PM 2.5 în Bapuji Nagar au rămas peste 250 micrograme pe metru cub timp de trei ore, între 21:00 și 23:00.
Ce nu oferă AQI este durata expunerii și impactul său asupra populațiilor vulnerabile, cum ar fi copiii, persoanele în vârstă și cei suferind de infecții respiratorii. Lipsa unor linii directoare clare face dificilă evaluarea impactului astfel de vârfuri de poluare. Deși Organizația Mondială a Sănătății stabilește 15 micrograme pe metru cub ca limită de siguranță pentru 24 de ore, nu există standarde universale pentru durate scurte, precum trei sau șase ore.
Manoj Kumar, analist la Centrul pentru Cercetarea Energiei și Aerului Curat (CREA), a notat că variațiile în citirile stațiilor de monitorizare și lipsa datelor pe ore pot distorsiona evaluarea vârfurilor de poluare cauzate de petarde. „Observațiile lipsă, în special în timpul orelor de poluare maximă, pot duce la subestimarea expunerii reale”, a explicat Kumar. Acest aspect poate fi abordat fără investiții semnificative în infrastructură nouă, prin îmbunătățirea completitudinii datelor, calibrării regulate și mentenanței stațiilor existente, precum și a raportarilor transparente ale observațiilor lipsă.