Conferința ONU despre Climă (COP31) a început luni, 9 noiembrie, la Antalya, Turcia, cu sediul fiind pus pe electrificare ca mecanism principal pentru reducerea dependenței de combustibilii fosili. Copreședintii reuniunii, Turcia și Australia, au prezentat un obiectiv ambițios, denumit inițiativa „35-35”: ca până în 2035, energia electrică să reprezinte 35% din consumul final de energie, o creștere semnificativă față de aproximativ 23-20% înregistrat la sfârșitul anului 2024.
Contextul geopolitic actual, marcat de criza energetică generată de conflictul din Orientul Mijlociu și blocajul Strâmtorii Ormuz, a fost invocat de susținătorii tranziției verzi pentru a accelera discuțiile. Gaïa Febvre, de la Réseau Action Climat Franța, a declarat că leadership-ul și cetățenii au devenit conștienți de vulnerabilitatea legată de prețurile hidrocarburilor. Ministrul turc al Mediului, Murat Kurum, a susținut că creșterea gradului de electrificare în orașe, industrie și viața de zi cu zi este esențială pentru atingerea obiectivelor Acordului de la Paris, în timp ce ministrul australian Chris Bowen a evidențiat avantajul suveranității energetice oferit de sursele locale precum soarele și vântul.
Propunerea prevede ca statele să își asume voluntar acest obiectiv, dar negocierea textului final rămâne o provocare majoră. Deși Uniunea Europeană va insista probabil ca electricitatea să provină din surse cu emisii reduse de carbon (inclusiv nuclear), țările producătoare de petrol, India și multe națiuni africane se opun formulărilor care ar impune exclusiv surse „verzi” sau „curate”. Proiectul de text turc menține o formulare echivocă, care nu specifică explicit sursa energetică, ci cere doar extinderea electrificării în conformitate cu traiectoriile de 1,5 grade Celsius.
Alături de electrificare, COP31 va aborda trei piloni principali stabiliți de președinție pentru 2035: reducerea half-grow a deșeurilor globale, crearea unor orașe reziliente prin scăderea intensității energetice a clădirilor cu cel puțin 25%, și reducerea emisiilor de metan. Guvernul turc a lansat, de asemenea, inițiativa „Zero Waste” promovată de prima doamnă Emine Erdogan, care vizează cooperarea internațională pentru reducerea emisiilor de metan din deșeuri.
Finanțarea climatică rămâne unul dintre cele mai disputate puncte de discuție. Conform raportului UNEP, țările în dezvoltare vor necesita aproximativ 305 miliarde dolari anual până în 2035 pentru adaptare, o sumă care ar putea crește la 420 miliarde dolari dacă se iau în calcul inflația. În contrast, contribuțiile țărilor dezvoltate se situează între 28,2 și 31,7 miliarde dolari în 2024, acoperind doar o fracțiune minimă din necesități. Secretarul General al ONU, António Guterres, a avertizat că lumea nu este pregătită pentru condițiile climatice actuale, figurând în lipsa de finanțare și voință politică.
Marea absență a summitului este Statele Unite, conduse de administrația lui Donald Trump, care a retras din nou țara din Acordul de la Paris și a demarat procesul de părăsire a Convenției-cadru a ONU asupra Schimbărilor Climatice. Deși nu există o delegație federală oficială, peste 100 de lideri americani (guvernatori, primari, activiști) participă prin alianțe locale. În schimb, India, subiectul unor dezbateri privind mecanismul de ajustare a frontierei cu carbon al UE (CBAM), va apărea la summit, cu Ministerul Mediului susținând un rol de „pod” între națiuni și cerând un program concret de finanțare climatică.
Delegația oficială a Statelor Unite nu participă la COP31 din cauza poziției administrației Trump, dar peste 100 de lideri locali și activiști din SUA sunt prezenți prin alianțe sub-naționale, inclusiv o delegație congregațională care include democrați beneficiari ai rezultatelor alegerilor intermediare recente.