La cea de-a 31-a Conferință a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP31), desfășurată în Antalya, Turcia, negocierile au evidențiat profunde divergențe între țările dezvoltate și cele din Sudul Global. Secretarul general adjunct al convenției, Simon Stiell, a îndemnat diplomații din cele aproximativ 200 de state participante să evite „amânările tactice” și să caute compromisuri pentru a aborda problemele critice, în contextul unei agende complexe cu 165 de puncte.
Un punct central de dispută este obiectivul propus de președinția turcă și susținut de Australia (co-președinte al conferinței) de a crește ponderea energiei electrice în consumul final global de energie de la 23% la cel puțin 35% până în 2035. Totuși, state precum Venezuela, Irakul și Libia au anunțat că vor bloca consensul asupra acestei ținte. În paralel, India, China și alte 22 de țări în curs de dezvoltare au avertizat că inițiativele noi nu trebuie confundate cu progresul real, solicitând dovezi concrete privind finanțarea Agendei de Acțiune adoptate la ediția precedentă a COP-ului.
Finanțarea climatică rămâne principala sursă de tensiune. Grupul de 77 de țări plus China a criticat lipsa de responsabilitate a statelor dezvoltate, solicitând triplarea fluxurilor financiare din fondurile multilaterale și a finanțării pentru adaptare până în 2030. Țările africane au insistat pe claritatea contribuțiilor, invocând impactul devastator al secetelor și inundațiilor. Criticile sunt accentuate de faptul că, potrivit unui raport OECD din mai 2026, cea mai mare parte din finanțarea climatică oferită de statele bogate a fost furnizată sub formă de împrumuturi — 73% din cei 104 miliarde de dolari în 2023 și 67% din cei 101 miliarde de dolari în 2024 — o practică contestată de Sudul Global.
Pe marginea conferinței, India a reiterat poziția de a nu sprijini planuri de eliminare completă a combustibililor fosili fără a garanta securitatea energetică a populației, apelând la principiul responsabilităților comune, dar diferențiate. În același timp, se observă o scădere a cooperării internaționale, Statele Unite retrăsându-se pentru a doua oară anul acesta atât din Acordul de la Paris și IPCC, cât și din Platforma Interguvernamentală Științifico-Politică privind Biodiversitatea și Serviciile Ecosistemice (IPBES).
Contextul general este unul de urgență, Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) avertizând că încălzirea globală este pe traiectorie să depășească pragul de 1,5 grade Celsius. Această situație este agravată de eșecurile unor alte summituri recente, precum COP17 (Convenția privind Diversitatea Biologică) de la Erevan, Armenia, unde textele adoptate au fost considerate diluate, iar finanțarea anuală de cel puțin 200 de miliarde de dolari pentru conservarea biodiversității a rămas în mare parte neîndeplinită.