ACTUALIZARE Economia României dependentă de IMM-uri: Barometrul ABC relevă dificultățile antreprenorilor
Economia României, dependentă de IMM-uri: Barometrul ABC relevă dificultățile antreprenorilor
Barometrul Alianței Binelui Comun (ABC) subliniază vulnerabilitatea majoră a mediului de afaceri din România: dacă țara are mulți antreprenori, foarte puține companii reușesc să crească și să devină competitive. Deși întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) susțin aproape 69% dintre locurile de muncă din sectorul privat nefinanciar, majoritatea rămân la statutul de microîntreprinderi. Contextul macroeconomic penalizează afacerea mică: măsuri de reducere a deficitului bugetar, scăderea puterii de cumpărare și costuri ridicate de finanțare pun presiune asupra mediului de afaceri. Comisia Europeană estima, în prognoza din mai 2026, o creștere economică de doar 0,1% pentru acest an, pe fondul consolidării fiscale și al consumului intern slăbit.
Alianța Binelui Comun prezintă prima ediție a Barometrului ABC dedicat IMM-urilor, intitulat „IMM-urile din România - Motorul economiei care crește cu frâna trasă”. Analiza reunește date ale Comisiei Europene, OECD, BNR, Băncii Europene de Investiții și IMM România, oferind o radiografie a obstacolelor care limitează dezvoltarea antreprenoriatului românesc.
Structura economică actuală relevă un dezechilibru semnificativ: cele 929.000 de IMM-uri (estimare 2024) reprezintă 99,8% din companii, asigură 68,6% din ocupare și generează 60,5% din valoarea adăugată. Totuși, 94,2% dintre ele sunt microîntreprinderi, care produc doar 26,2% din valoarea adăugată, în timp ce doar aproximativ 7.400 firme au atins dimensiunea unei firme mijlocii. Companiile mari, reprezentând doar 0,2% din total, generează 39,5% din valoarea adăugată.
Problema centrală nu este lipsa inițiativei, ci dificultatea firmelor de a trece de la afaceri mici la companii capabile să investească și să concureze internațional. Barometrul ABC evidențiază o deteriorare a încrederii: 65,1% dintre antreprenori consideră climatul economic nefavorabil dezvoltării, iar 25,5% declară că și-au redus activitatea.
Accesul la finanțare rămâne un blocaj major: conform datelor BNR din iunie 2026, mai puțin de 20% dintre IMM-urile care solicită credit primesc suma integrală. Paradoxal, 44% dintre firmele românești intenționează să își extindă capacitatea în următorii trei ani (față de 26% la nivel european), dar lipsa capitalului limitează modernizarea și crearea de noi locuri de muncă.
Productivitatea reflectă decalajul structural: o persoană ocupată într-o firmă autohtonă generează în medie aproximativ 24.000 de euro valoare adăugată, față de 45.000 de euro în filialele companiilor străine. Decalajul se datorează investițiilor insuficiente în tehnologie și accesului limitat la piețe externe. La acestea se adaugă povara birocrației: aproximativ două treimi dintre respondenții privind fondurile europene indică instabilitatea documentației drept obstacol.
ACTUALIZARE Paradoxul economiei românești: Barometrul ABC relevă dificultățile IMM-urilor în a deveni competitivi
România are aproape un milion de întreprinderi mici și mijlocii, însă o parte disproporționat de mare a valorii economice este generată de un număr foarte redus de companii mari.
Conform Barometrului Alianței Binelui Comun (ABC), 94,2% dintre firme sunt microîntreprinderi, dar acestea generează doar 26,2% din valoarea adăugată a sectorului nefinanciar. În schimb, companiile mari, care reprezintă numai 0,2% din total, produc 39,5%. Dezechilibrul ridică o întrebare esențială: de ce nu reușesc afacerile românești să depășească pragul unei firme mici?
Problema devine și mai urgentă într-un moment în care mediul privat resimte efectele încetinirii economice, ale costurilor ridicate și ale schimbărilor fiscale. Un sondaj IMM România, prezentat în octombrie, arată că peste 80% dintre antreprenorii respondenți consideră că mediul de afaceri s-a deteriorat în 2026, iar mai mult de jumătate anticipează o reducere a activității în următoarele șase luni.
În acest climat, diferența dintre o companie cu resurse pentru investiții și una care depinde de încasările lunare poate deveni decisivă. Firmele cu rezerve financiare reduse sunt mai expuse la scăderea cererii, la creșterea costurilor și la dificultățile de finanțare.
Prima ediție a Barometrului ABC dedicat IMM-urilor, intitulată „IMM-urile din România – Motorul economiei care crește cu frâna trasă”, analizează date ale Comisiei Europene, OECD, BNR, Băncii Europene de Investiții și IMM România. Potrivit analizei, România avea aproximativ 929.000 de IMM-uri în sectorul nefinanciar, conform estimărilor pentru 2024. Acestea reprezintă 99,8% dintre companii, asigură 68,6% din ocuparea sectorului și generează 60,5% din valoarea adăugată. Cu toate acestea, numai aproximativ 7.400 de firme au ajuns la dimensiunea unor întreprinderi mijlocii.
Cifrele arată că România are un număr foarte mare de afaceri, dar o bază restrânsă de companii care au reușit să se extindă. Nu dimensiunea mică este, în sine, o problemă, ci dificultatea de a trece la etapa următoare: mai mulți angajați, investiții mai mari și acces la piețe noi.
O abordare centrală a Barometrului ABC vizează diferența de productivitate dintre firmele autohtone și filialele companiilor străine.
Potrivit datelor OECD incluse în analiză, valoarea adăugată generată de o persoană ocupată într-o firmă românească este de aproximativ 24.000 de euro, față de 45.000 de euro în filialele străine. Decalajul nu înseamnă că angajații români muncesc mai puțin.
El reflectă inclusiv diferențele de capitalizare, tehnologie, organizare și acces la piețele internaționale.
O companie care investește în echipamente moderne și tehnologii performante poate produce mai mult cu aceleași resurse. În schimb, firmele care nu își permit asemenea investiții riscă să rămână blocate într-un model de afaceri cu productivitate redusă.
Barometrul ABC arată că România nu duce lipsă de inițiativă antreprenorială. În 2023, rata de înființare a firmelor era de 12,3%, peste media Uniunii Europene, de 10,4%. Dificultățile apar ulterior.
La trei ani de la intrarea pe piață, firmele românești care au supraviețuit înregistrau o creștere cumulată a numărului de angajați de 29%, comparativ cu 68% la nivel european. Printre obstacolele identificate se numără accesul limitat la finanțare, investițiile insuficiente în tehnologie, dificultățile de management și birocrația.
La acestea se adaugă și instabilitatea regulilor fiscale, care îngreunează planificarea pe termen lung. În 2026, plafonul de venituri pentru încadrarea în regimul fiscal al microîntreprinderilor a fost redus la 100.000 de euro, o schimbare care a alimentat dezbaterea privind tratamentul fiscal al afacerilor mici.
Alianța Binelui Comun propune ca politicile economice să fie evaluate și în funcție de numărul companiilor care reușesc să treacă de la statutul de microîntreprindere la cel de firmă mică sau mijlocie.
Analiza identifică drept priorități accesul mai bun la finanțare, reducerea birocrației, digitalizarea, dezvoltarea competențelor manageriale și sprijinirea extinderii pe piețele externe.
Totodată, ABC propune introducerea unui Scor al sănătății IMM-urilor, care să urmărească periodic productivitatea, investițiile, finanțarea și capacitatea firmelor de a se dezvolta.
Într-o economie în care aproape toate companiile sunt IMM-uri, dar o parte foarte mare a valorii economice este concentrată în firmele mari, miza nu este doar supraviețuirea micilor antreprenori.
Provocarea României este să transforme mai multe afaceri mici în companii capabile să investească, să creeze locuri de muncă și să concureze pe piețele europene.
Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) susțin aproape 69% dintre locurile de muncă din sectorul privat nefinanciar al României, însă cele mai multe nu reușesc să depășească statutul de microîntreprindere. Într-un context marcat de taxe mai mari, inflație și incertitudine economică, Barometrul Alianței Binelui Comun (ABC) atrage atenția asupra unei vulnerabilități majore: România are antreprenori, dar prea puține companii care reușesc să crească și să devină competitive Antena 3.
Economia românească traversează o perioadă dificilă, în care măsurile de reducere a deficitului bugetar, scăderea puterii de cumpărare și costurile ridicate de finanțare pun presiune asupra mediului de afaceri. Comisia Europeană estima, în prognoza din mai 2026, o creștere economică de numai 0,1% pentru acest an, pe fondul consolidării fiscale și al consumului intern slăbit. Pentru întreprinderile mici și mijlocii, efectele sunt directe: cheltuieli mai mari, clienți mai prudenți și resurse tot mai limitate pentru investiții.
Alianța Binelui Comun prezintă prima ediție a Barometrului ABC dedicat IMM-urilor, intitulat „IMM-urile din România - Motorul economiei care crește cu frâna trasă”. Analiza reunește date ale Comisiei Europene, OECD, BNR, Băncii Europene de Investiții și IMM România, oferind o radiografie a antreprenoriatului românesc și a obstacolelor care îi limitează dezvoltarea. Potrivit barometrului, România avea aproximativ 929.000 de IMM-uri în sectorul nefinanciar, conform estimărilor pentru 2024.
Aceste IMM-uri reprezintă 99,8% dintre companii, asigură 68,6% din ocuparea sectorului și generează 60,5% din valoarea adăugată. Cu toate acestea, există un dezechilibru important: nu mai puțin de 94,2% dintre companii sunt microîntreprinderi, iar numai aproximativ 7.400 au ajuns la dimensiunea unor firme mijlocii. Microîntreprinderile produc doar 26,2% din valoarea adăugată, în timp ce companiile mari, care reprezintă numai 0,2% din total, generează 39,5%.
Datele arată că principala problemă a economiei românești nu este lipsa inițiativei antreprenoriale, ci dificultatea firmelor de a trece de la afaceri mici la companii capabile să investească, să angajeze și să concureze pe piețele internaționale. Barometrul ABC evidențiază și deteriorarea încrederii în mediul economic: 65,1% dintre antreprenorii chestionați consideră că actualul climat este nefavorabil dezvoltării afacerilor, iar 25,5% declară că și-au redus activitatea.
Accesul la finanțare rămâne una dintre cele mai mari probleme. Conform datelor BNR din iunie 2026, mai puțin de 20% dintre IMM-urile care solicită finanțare primesc integral suma cerută. În același timp, 44% dintre firmele românești intenționează să își extindă capacitatea în următorii trei ani, față de 26% la nivel european.
Diferențele se văd și în productivitate. O persoană ocupată într-o firmă autohtonă generează, în medie, aproximativ 24.000 de euro valoare adăugată, față de 45.000 de euro în filialele companiilor străine. Decalajul reflectă inclusiv investițiile insuficiente în tehnologie, accesul limitat la capital și dificultățile de extindere pe piețe externe. La acestea se adaugă povara administrativă: aproximativ două treimi dintre respondenții cercetării privind fondurile europene indică birocrația și instabilitatea documentației drept obstacole.
Pornind de la aceste concluzii, Barometrul ABC propune schimbarea modului în care este evaluat succesul politicilor economice dedicate antreprenorilor. Accentul ar trebui mutat de la numărul firmelor nou-înființate către capacitatea acestora de a crește și de a produce mai multă valoare. Printre direcțiile identificate se numără facilitarea accesului la credite și capital pentru investiții, reducerea birocrației, digitalizarea companiilor, dezvoltarea competențelor manageriale și sprijinirea firmelor românești pentru intrarea pe piețele europene.
O propunere importantă este introducerea unui Scor ABC al sănătății IMM-urilor, un instrument de evaluare de la 0 la 100, care să urmărească periodic productivitatea, investițiile, finanțarea, digitalizarea, exporturile și capacitatea firmelor de a trece într-o categorie superioară de mărime. Concluzia barometrului este că România are nevoie nu doar de mai multe firme, ci de mai multe companii puternice, sprijinirea dezvoltării IMM-urilor fiind o condiție pentru creșterea economică și salarii mai bune.