Emil Constantinescu la conferința de istorie: „Libertatea este un ideal, dar este dependentă de adevăr”

Fostul președinte al României, Emil Constantinescu, a vorbit la o conferință marcuând 80 de ani de la alegerile fraudate din 1946 și 30 de ani de la prima alternanță democratică din 1996, analizând tranzitia postcomunistă și critican actuala criză morală din România.

Emil Constantinescu la conferința de istorie: „Libertatea este un ideal, dar este dependentă de adevăr”

Președintele Emil Constantinescu, fostul șef al statului al României (1996–2000), a participat marți, 19 noiembrie 2026, la o conferință de istorie organizată cu prilejul a 80 de ani de la alegerile parlamentare din 1946 și a 30 de ani de la prima alternanță democratică post-comunistă din România. La eveniment, numit „Rupturi, continuități și alegeri: cultura electorală și modernitatea politică românească”, Emil Constantinescu a susținut o prelegere intitulată „Alegerile din 1996 și prima tranziție de putere în epoca post-comunistă”, discutând despre democratizarea postcomunistă, memoria comunismului și rolul presei.

Deschiderea conferinței a fost marcată de o reluare a discursului lui Emil Constantinescu asupra perioadei comuniste. Fostul președinte a descris regimul de la București sub Nicolae Ceaușescu drept o „închisoare mai mare” pentru cetățeni, unde dorința de libertate era intensă, dar era sufocată prin violență. „După decenii în care trăiseră într-o închisoare mai mare, dorința oamenilor de a fi liberi era mare. România era o închisoare mai mare. Cei care încercau și erau mulți cei care încercau să treacă Dunărea erau împușcați pur și simplu. Acesta era prețul libertății. După campania de a circula peste granițe liber nu a urmat deschiderea granițelor”, a afirmat Emil Constantinescu. El a subliniat diferența dintre tranziția pașnică din alte state satelit ale Moscovei și cea din România, unde dictatorul Ceaușescu a ordonat tragerile în stradă cu tancurile în decembrie 1989, inclusiv în timpul șederii sale în Iran, când Elena Ceaușescu a dispus aruncarea cadavrelor la crematoriu.

Constantinescu a relatat detaliile colapsului regimului comunist din decembrie 1989, explicând că adunările inițiale de susținere a regimului au fost organizate de Ceaușescu, urmate de organizarea unui miting masiv în fața Comitetului Central, care s-a terminat cu infiltrarea tancurilor și primele victime mortale în noaptea de 21 decembrie.

Fostul președinte a analizat ruptura dintre regimul neocomunist și democrația occidentală, considerând că ea a debutat prin refuzul Ligii Studenților din România de a accepta decizia președintelui Ion Iliescu de a uni toate instituțiile universitare în Frontul Salvării Naționale (FSN), în loc să permită constituirea unor partide democratice. „Ruptura dintre regimul neocomunist și o democrație de tip occidental realizată prin alegerile din 17 noiembrie 1996 a început prin refuzul ligii studenților din toată Universitatea București de a accepta hotărârea președintelui țării din acel moment, Ion Iliescu, ca toate instituțiile din România să intre în FSN. Așadar, să reconstituie partidul unic care nu se mai numea comunist, ci se numea Frontul Salvării Naționale”, a explicat Emil Constantinescu.

Președintele constantinescu a povestit momentul victoriei sale din alegerile din 1996, caracterizând-o nu ca o victorie personală, ci ca una a studenților și a entuziasmului care cuprinse țara. El a menționat că mulțimea care se adunase la Piața Universității rămăsese acolo până la 6 dimineața, într-o demonstrație spontană de dorință democratică. „După ce am obținut victoria în alegeri, care nu a fost victoria mea, ci a studenților... În acel noiembrie friguros, oamenii au ales să stea până la șase dimineața, deși nu îi chemase nimeni. Era victoria lor. Atunci era victoria lor. Acum nu mai știu a cui a fost. Vorbeam atunci și de impactul instituțional după ce am fost ales pe acel entuziasm care a cuprins atunci România”, a declarat Emil Constantinescu.

O parte importantă a intervenției a fost dedicată vizitei președintelui american Bill Clinton în România, la doar șapte luni de la instalarea lui Emil Constantinescu la palatul Cotroceni. Clinton a venit la București pentru a susține în Piața Universității tranziția rapidă și consolidarea democrației. „Lumea întreabă de ce a venit Clinton după numai șapte luni în Piața Universității ca să lansăm împreună. Nu a mai existat acel model în diplomație. I-am dat cuvântul. A crezut în mine, dar a crezut și în Guvernul și Parlamentul care a început să lucreze în cel șapte luni, din decembrie până în iulie”, a spus fostul președinte al României. Constantinescu a evocat discursul celebru al lui Bill Clinton, care a lăudat România ca un model pentru lume, demonstrând în șapte luni că solidaritatea, compasiunea și pacea sunt mai importante decât diviziunile și represiunea. Această victorie nu a fost doar celebrată local, ci confirmată simbolic de superputerea Mondială.

În concluzie, fostul președinte al României s-a adresat audienței cu mesaje despre necesitatea adevărului și demnității naționale în România actuală. A subliniat că libertatea ar fi goală fără adevăr, criticând ceea ce el percepe ca o criză morală profundă și o societate a minciunii în prezent. „Nu poți fi erou în democrație, dar poți să fii un apărător al adevărului pentru că din tot ce am înțeles eu din viața mea este că libertatea este un ideal, dar este dependentă de adevăr. Spuneau – vrem alegeri libere, vrem justiție. Libertatea poate să însemne și a însemnat în România libertatea de a fura imediat și libertatea de a minți, până acum. Societatea de acum poate fi definită ca societate a minciunii. Nu există libertate fără adevăr. Nu există justiție în mod normal. Nu poate exista justiție, dreptate fără adevăr”, a afirmat Constantinescu.

Surse

Categorii:
Etichete: